Aceasta reiese dintr-o analiză realizată de Financial Times privind consecințele financiare ale admiterea noilor state membre UE. În acest weekend, la Granada, în Spania, va avea loc un summit informal la care vor participa patruzeci de prim-miniştri și președinți europeni.
Bruxelles-ul a promis la începutul acestui an Ucrainei că în decembrie va lua o decizie privind aderarea acesteia la UE. Alte opt țări europene (Moldova, Georgia și cele șase țări din Balcani) așteaptă de câțiva ani admiterea, deoarece UE trebuia mai întâi să-și pună propriile lucruri în ordine. Din cauza războiului rus în direcția vest, nu se mai poate aștepta.
Conform regulilor UE actuale, Ucraina va primi după aderare în primii șapte ani 96,5 miliarde de euro în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) și încă aproximativ 90 de miliarde de euro din alte fonduri UE, cum ar fi Fondurile de Coeziune.
Estimările Financial Times sugerează că, odată cu sosirea a nouă noi membri, țările membre actuale precum Cehia, Estonia, Lituania, Slovenia, Cipru și Malta nu vor mai fi eligibile pentru astfel de finanțări.
Elaborarea unei noi politici agricole europene (pentru perioada 2025 – 2027) va fi o sarcină a noii Comisii Europene care va prelua mandatul după alegerile din iunie 2024.
Ultima mare extindere a UE a avut loc după căderea Zidului Berlinului în 1989 și prăbușirea Uniunii Sovietice. În 1993, majoritatea țărilor din Europa de Est au primit perspectiva aderării, iar în 2004 zece noi state membre au aderat efectiv: Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia și Lituania, completate de Malta și Cipru. În 2007 au urmat Bulgaria și România.