Mii de voluntari ai Crucii Roșii din Austria, Cehia, Moldova, Polonia și România lucrează zi și noapte pentru a răspunde nevoilor persoanelor afectate. În ultimele zile, ploile torențiale din aceste țări au provocat inundații masive, ducând la case inundate, întreruperi de curent electric, perturbări în transport și infrastructură avariată. Premierul ungar Orban a amânat o vizită și un discurs programate în Parlamentul European până în octombrie. În Polonia, premierul Donald Tusk a decretat o formă de stare de urgență.
Parlamentul European de la Strasbourg urmează să discute miercuri sau joi despre o posibilă operațiune de ajutor pentru regiunile afectate. Inițial, politicienii UE planificaseră doar o compensație pentru fermieri datorită daunelor suferite mai devreme în acest an din cauza ploilor puternice și a înghețului timpuriu. Însă amploarea actualei catastrofe, mult mai mari, obligă Bruxelles-ul să ia măsuri noi.
Nu există încă o imagine clară asupra dimensiunii dezastrului și a pagubelor financiare. Majoritatea informațiilor provin deocamdată din orașe și sate, lipsind date despre zonele rurale. Râurile care au ieșit din matcă în Europa Centrală curg cu putere prin cartierele joase, pe străduțe înguste, iar în zona rurală situată puțin mai sus, pajiști întregi și terenuri agricole sunt acoperite de apă (poluată) de râu.
Imaginile televiziunii cu râurile sălbatice actuale prezintă multe asemănări cu inundațiile care au afectat acum câțiva ani părți din Germania și Belgia, ajungând până în Valkenburg (Olanda).
„Deoarece Europa se încălzește mult mai rapid decât restul lumii, ne confruntăm cu un viitor posibil în care astfel de inundații nu vor mai fi considerate evenimente istorice, ci frecvente sau chiar anuale. Trebuie să ne pregătim să ne adaptăm la această nouă realitate”, spune Andreas von Weissenberg, șeful departamentului Sănătate, Dezastre, Climat și Crize din cadrul Crucii Roșii Internaționale în Europa.
Una din cele mai afectate zone este Austria Inferioară (Austria), unde 1.750 de persoane au fost nevoite să părăsească casele și să se adăpostească temporar. Mulți dintre ei au trecut printr-o criză similară în timpul inundațiilor din 2002 și se tem acum să nu piardă din nou totul.
În Cehia, o baraj a cedat, iar în Polonia un oraș cu 40.000 de locuitori trebuie evacuat. Primarul i-a rugat pe cetățeni să se refugieze la etajul podului.
În estul României, inundațiile au făcut deja șase victime. În județele cele mai afectate, Galați și Vaslui, peste 5.000 de case au fost inundate și sute de persoane evacuate. Crucea Roșie Română a distribuit 20 de tone de alimente și apă potabilă și a lansat un apel pentru donații în sprijinul persoanelor afectate.
Alte țări din regiune, inclusiv Germania, Ungaria și Slovacia, rămân în stare de alertă maximă, echipele Crucii Roșii colaborând cu autoritățile locale și fiind pregătite să intervină. Nivelurile apelor – în special ale Dunării, Elbei și Odrei – sunt așteptate să atingă puncte de vârf în cursul săptămânii.
Climatologii spun că sunt îngrijorați de pagube, dar nu sunt surprinși de intensitate. Oamenii de știință sunt precauți în a atribui ploile extreme exclusiv influenței umane, deoarece există mulți factori care influențează ciclul apei. Deși se știe că aerul mai cald poate reține mai multă umiditate, totul depinde și de cantitatea de apă disponibilă.
Potrivit Soniei Seneviratne, climatolog la ETH Zürich, analizele directe ale inundațiilor din Europa Centrală au arătat că majoritatea vaporilor de apă provine din Marea Neagră și Marea Mediterană. Ambele zone s-au încălzit ca urmare a schimbărilor climatice cauzate de om, ceea ce face ca mai multă apă să se evapore în aer.
„În medie, intensitatea precipitațiilor extreme crește cu 7% pentru fiecare grad de încălzire globală”, a spus ea. „Acum avem o încălzire de 1,2 grade Celsius, ceea ce înseamnă că fenomenele de precipitații intense sunt în medie cu 8% mai puternice.”