Atacul nocturn a lovit o clădire foarte frecventată din centrul orașului. Pe lângă cele cincisprezece decese, peste treizeci de persoane cu răni au fost transportate la spitale. Serviciile de urgență au muncit ore întregi în condiții dificile pentru a scoate supraviețuitorii de sub dărâmături. Explozia a distrus mai multe etaje și a provocat incendii puternice, iar blocurile de locuințe din jur au suferit daune majore.
Potrivit autorităților ucrainene, zeci de rachete și drone au fost lansate asupra diferitelor regiuni ale țării, Kiev fiind grav afectat. Ținta nu părea a fi doar militară, ci mai ales civilă. Locuitorii descriu prăbușirea ferestrelor și pereților și faptul că multe familii au fost nevoite să-și părăsească locuințele în grabă. Atacul a amplificat sentimentul că capitala este permanent sub amenințare.
Liderii europeni au reacționat șocați și au condamnat cu tărie atacul. Ei au subliniat că aceasta nu este o întâmplare izolată, ci face parte dintr-o strategie mai largă de teroare îndreptată împotriva civililor.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit despre un act brutal care arată că Rusia atacă intenționat ținte civile. Ea a afirmat că Europa nu se va lăsa intimidată și că sprijinul pentru Ucraina va continua neabătut. Conform ei, răspunsul european este clar: menținerea solidarității și intensificarea presiunii politice și economice asupra Moscovei.
Din Londra a venit, de asemenea, un mesaj ferm. Prim-ministrul britanic Keir Starmer a subliniat că atacul a lovit o clădire în care este găzduită și reprezentanța britanică și a calificat acest fapt drept o încălcare flagrantă a dreptului internațional. El a accentuat că Marea Britanie nu va ceda și va continua să sprijine Ucraina, atât militar, cât și diplomatic.
Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a declarat că atacul este o dovadă a disprețului Rusiei față de procesul de pace. Potrivit acestuia, nu a fost o greșeală, ci o acțiune deliberată împotriva țintelor civile din Kiev. El a făcut apel către lume să înțeleagă că atât timp cât Rusia continuă nepenalizată, șansele de pace scad și că presiunea asupra Moscovei trebuie să crească.
Între timp, președintele Vladimir Putin continuă să respingă propunerile pentru discuții directe. Atât inițiativele ucrainene, cât și cele americane de a negocia un armistițiu sunt sistematic refuzate. Astfel, ușa către negocieri diplomatice rămâne închisă, iar o întoarcere către discuții de pace pare mai îndepărtată ca niciodată.
Atacul din Kiev a reaprins în Europa dezbaterea despre sprijinul acordat Ucrainei. Mai multe țări susțin că acest incident demonstrează că Rusia nu este de încredere și că ajutorul militar și umanitar suplimentar rămâne necesar. Totodată, se aude un apel pentru o izolare internațională mai severă a Rusiei, astfel încât presiunea de a pune capăt agresiunii sale să crească și mai mult.