Săptămâna viitoare este „Săptămâna Verde” la Bruxelles și în Uniunea Europeană. Atât miniștrii agriculturii europeni, cât și Comisia pentru Agricultură și Parlamentul European vor lua în această săptămână decizii importante cu privire la noua politică agricolă comună (PAC) a UE, cel puțin aceasta este intenția.
În ciuda a peste doi ani de negocieri pregătitoare, miniștrii agriculturii și fracțiunile politice din Parlamentul European încă nu au ajuns la un acord în zeci de chestiuni, nici între ei și nici în interiorul lor.
Europarlamentarii dezbat și votează planuri de reformă a politicii agricole comune (PAC). Această revizuire are ca scop să facă PAC mai durabilă, mai puternică și mai flexibilă. Pachetul conține planuri pentru consolidarea practicilor obligatorii prietenoase cu clima și mediul, reducerea plăților către marile ferme agricole și alocarea unor fonduri mai mari pentru întreprinderile mici și pentru tinerii fermieri.
Este vorba despre cum va cheltui UE între 2021 și 2027 în total 386,7 miliarde de euro pentru fermieri și zone rurale. Miniștrii se reunesc luni și marți în Luxemburg (cu posibilitate de prelungire până miercuri), iar Parlamentul European votează între luni și vineri sute de amendamente orientative (cu prelungire până vineri seara).
Conform situației actuale, ultimele voturi vor fi probabil evaluate abia vineri după-amiază în jurul orei 17:30. Unii observatori consideră chiar posibil ca dezbaterile să fie finalizate abia la următoarea sesiune plenară, în noiembrie.
Liderii politici ai celor trei mari fracțiuni din PE au declarat săptămâna trecută că au găsit un „compromis orientativ”. Creștin-democrații (PPE), social-democrații (S&D) și liberalii (Renew) dețin împreună șaizeci la sută din cele 705 locuri. Dar nu este deloc sigur că disciplina de partid va funcționa, deoarece săptămâna trecută s-a văzut deja că Comisia pentru Agricultură AGRI, Comisia pentru Buget (BUDG) și Comisia pentru Mediu (ENVI) sunt încă divizate în privința finanțării direcției viitoare.
Sursa multor dezacorduri este întrebarea în ce măsură agricultura va trebui în viitor să respecte noile reguli privind clima și mediul. În cercurile agricole, Pactul Ecologic European este văzut ca principalul vinovat și subiect de dispută. Unii consideră compromisurile actuale din parlament și ministere ca o primă „abandonare” a criteriilor Pactului Ecologic în cadrul noii politici PAC.
Mai mult, „compromisul” celor trei lideri de fracțiune este interpretat ca o înfrângere pentru fracțiunea S&D. Potrivit partidelor de opoziție din Parlament, social-democrații au acceptat strategia PPE și Renew de „a lua acum ce este fezabil”. Opoziția de stânga acuză S&D că nu susțin suficient obiectivele de Mediu și Climă ale Pactului Ecologic și că „noua” PAC încearcă să ocolească durabilitatea esențială.
Un dezacord similar există și între miniștrii agriculturii ai țărilor UE. Întrebarea este dacă 20% din subvențiile agricole actuale trebuie alocate pentru obiective „organice” sau dacă acest procent trebuie să fie de 30%. Dacă trebuie impusă o interdicție totală asupra utilizării pesticidelor chimice sau una parțială. Și dacă aceste măsuri trebuie să intre în vigoare imediat sau abia după câțiva ani. De asemenea, miniștrii nu au ajuns la un acord cu privire la cât la sută din terenurile agricole trebuie să rămână libere pentru margini de cultură destinate florilor și polenizatorilor.
Când miniștrii și Parlamentul vor adopta poziții finale proprii, ambele părți trebuie să ajungă la un acord între ele și apoi cu Comisia Europeană. Prin urmare, „noua” PAC va intra probabil în vigoare cel mai devreme în 2023.