Aceste două țări considerau că Uniunea actuală trebuie mai întâi să se reorganizeze și să se modernizeze înainte de a admite noi membri. Nu este clar dacă războiul Rusiei împotriva Ucraina a schimbat această poziție.
Parlamentul European consideră că nu numai Moldova și Ucraina pot deveni candidate la aderare, ci și Bosnia și Herțegovina. Totuși, europarlamentarii susțin că criteriile de aderare trebuie modificate: negocierile trebuie să fie încheiate în șase ani, iar între timp să se poată aplica sancțiuni penale provizorii.
Europarlamentarii văd politica de extindere ca pe cea mai puternică armă geopolitică a UE, mai ales în contextul amenințării crescânde din partea Rusiei. Țările care doresc să adere își pot alinia deja politica externă și de securitate cu cea a UE. Unele deja procedează astfel.
Cu toate acestea, europarlamentarii privesc critic Serbia, care nu se aliniază sancțiunilor UE împotriva Rusiei. Conform europarlamentarei Tineke Strik (Verzii), agresiunea rusă a dus „pe bună dreptate” la o dorință mai mare de extindere a UE.
Olanda rămâne împotriva aderării Bulgariei la zona de liberă circulație din Europa, zona Schengen. România și Croația sunt însă pregătite să fie admise. Potrivit premierului olandez Mark Rutte, Bulgaria nu îndeplinește încă condițiile pentru a permite cetățenilor săi să călătorească în statele UE fără controale la pașaport.
Rutte a numit decizia de a admite acum România „un pas important”, după ce Olanda a blocat ani de zile aderarea acesteia la sistemul Schengen. Comisia Europeană și Parlamentul European consideră că toate trei țările UE și-au respectat acordurile făcute în trecut.
Pe 8 decembrie, problema va fi discutată la reuniunea miniștrilor UE ai Justiției și Afacerilor Interne. Pentru voturile privind admiterea noilor țări în Schengen și extinderea UE este necesară unanimitatea.