Noul plan ar trebui să facă mai ușor pentru companii și investitori să investească în proiecte care contribuie la refacerea naturii, cum ar fi restaurarea zonelor mlăștinoase, pădurilor sau zonelor de coastă.
Comisarul pentru mediu Jessika Roswal subliniază că astfel de investiții nu sunt doar benefice pentru mediu, ci pot fi și rentabile din punct de vedere economic. Ea afirmă că protecția naturii reprezintă o valoare care în prezent este insuficient valorificată.
Prin această inițiativă, Bruxelles se aliniază la alte acțiuni anterioare care implică fonduri private pentru obiective de mediu diferite. Astfel, deja se colaborează de multă vreme cu sectorul privat pentru îmbunătățirea calității aerului, reducerea poluării apei și promovarea practicilor agricole durabile. Bruxelles dorește să aplice această logică și biodiversității prin noua propunere.
În centrul planului se află așa-numitele „credite naturale”, un fel de acțiuni tranzacționabile care ar trebui să măsoare impactul unui proiect asupra naturii. Astfel de proiecte vor primi un fel de ștampilă de aprobare din partea UE. Se dorește crearea unei piețe voluntare pentru aceste credite, pe lângă finanțarea publică existentă.
Organizațiile de mediu reacționează cu păreri mixte. Văd oportunități de a asigura o investiție suplimentară pentru proiectele naturale, dar avertizează că fondurile private nu trebuie considerate un înlocuitor pentru bugetele guvernamentale. Din punctul lor de vedere, Bruxelles trebuie să continue să investească suficient în politicile pentru natură. Fără un angajament public solid, propunerea riscă să devină o soluție aparentă care ascunde lipsurile existente.
O altă preocupare este că planurile ar putea duce la „greenwashing”, în care investitorii obțin o imagine ecologică cu contribuții relativ mici. Dacă companiile pot face afirmații privind câștigurile de mediu prin creditele naturale, fără a reduce activitățile proprii dăunătoare, există riscul de a distrage atenția de la măsurile structurale.
Comisia Europeană recunoaște acest risc și promite un cadru solid de transparență și control. Comisia dorește – după cum afirmă – să prevină ca noul sistem să ofere spațiu pentru abuzuri sau afirmații nejustificate privind beneficiile ecologice.
Planul face parte din eforturile mai ample ale UE de implementare a Legii pentru refacerea naturii și de atingere a obiectivelor Green Deal europene. Potrivit Comisiei, anual sunt necesare zeci de miliarde de euro suplimentar pentru refacerea naturii, iar finanțarea privată poate juca un rol-cheie în acest sens.