Se știe deja că reducerea PFAS și a altor „chimicale veșnice” rămâne, pentru moment, limitată la „control mai intens și mai bun” realizat de țările individuale din UE, iar în prezent nu se prevede vreo interdicție (europeană) a PFAS. Nu există încă claritate privind curățarea locațiilor contaminate (inclusiv a solului) și responsabilitatea plății acesteia de către companiile poluatoare.
Abordarea europeană a calității apei este de mult timp supusă presiunii. Noile reguli trebuie să asigure o apă potabilă și de suprafață mai curată, însă se confruntă cu provocări practice și politice. Un aspect important este măsurarea și controlul mai bune ale poluării. Țările UE trebuie să colecteze și să partajeze date mai frecvent și sistematic. Aceasta trebuie să ofere o mai bună înțelegere a dimensiunii problemei.
În special substanțele greu biodegradabile joacă un rol central. Acestea persistă mult timp în mediu și se acumulează în organisme. Aceasta le face greu de eliminat și reprezintă o preocupare constantă pentru calitatea apei.
Promotion
Spumă pentru stingerea incendiilor
Săptămâna trecută, comisarul Roswall, împreună cu subsecretarul olandez Annet Bertram (CDA), a efectuat o vizită de lucru la o locație de antrenament a pompierilor pe fosta bază aeriană militară Soesterberg. Acolo au exersat zeci de ani detașamentele de pompieri folosind spumă și substanțe de stingere care conțin PFAS, care acum se găsește în sol până la o adâncime de peste 10 metri.
Curățarea
Curățarea acelui „deșeu chimic” de pe amplasament va costa zeci de milioane de euro, iar tehnologia necesară este încă la început. Pe fosta bază aeriană se dezvoltă acum un cartier rezidențial, însă includerea costurilor de curățare, care ajung la milioane, în prețul locuințelor le-ar face inaccesibile ca preț.
În discuții se afirmă și că măsurile mai stricte la sursă pot fi mai eficiente. Astfel, se menționează limitarea sau oprirea producției anumitor substanțe. O interdicție a producției previne poluarea. Totuși, această abordare nu face parte din nucleul politicii europene actuale.
Poluatorul plătește?
Deși scopul unei ape mai curate este larg împărtășit, pozițiile diferă privind responsabilitățile și modul în care trebuie implementate măsurile. Întrebarea este dacă și aici „poluatorul plătește” sau dacă costurile curățării solului trebuie suportate de companiile chimice și farmaceutice.
De asemenea, există întrebări legate de datele tehnice. Diferențele în metodele de măsurare și raportare generează incertitudini privind amploarea poluării și contribuția diferitelor sectoare. Mediul de afaceri folosește cifre diferite față de factorii de decizie și politicienii UE din Bruxelles.
Revizuirea regulilor face parte dintr-o abordare mai largă în lupta împotriva poluării apei. Nu este vorba doar de un singur tip de substanță, ci de un ansamblu de poluanți care, împreună, pun presiune asupra calității apelor europene. Folosirea de substanțe chimice în agricultură joacă, de asemenea, un rol (încă) important.