Comisia propune ca companiile europene să nu mai ofere servicii conductelor de gaz Nord Stream 1 și 2. Scopul este de a preveni ca Rusia să reactiveze acea infrastructură pe termen lung sau să o folosească pentru sabotaj. Interdicția se aplică sprijinului tehnic, financiar și logistic pentru ambele conducte.
Pe lângă energie, pachetul vizează și sectorul bancar rus. Alte patru bănci rusești vor fi adăugate pe lista sancțiunilor. Aceste bănci ar facilita tranzacții care susțin industria de război rusă. Fondurile lor din UE vor fi înghețate, iar colaborarea cu companii europene va fi interzisă.
De asemenea, este vizată așa-numita 'flotă fantomă' de petroliere care încearcă să exporte petrol rusesc. Statele membre ale UE trebuie să efectueze mai multe inspecții și să refuze accesul acestor nave în porturi. În plus, Comisia dorește să poată lua măsuri legale împotriva companiilor europene care facilitează acest contraband de petrol.
Cel de-al optsprezecelea pachet conține și restricții comerciale asupra tehnologiilor și bunurilor cu potențial militar. Este vorba, printre altele, de semiconductori și componente optice. Aceste piese sunt acum exportate către Rusia prin țări terțe și ar putea ajunge în continuare la armata rusă.
Este acordată atenție și rolului companiilor din 'țări terțe'. Bruxelles-ul vrea să impună sancțiuni împotriva companiilor din afara UE care continuă să furnizeze produse Rusiei, în ciuda măsurilor existente. Astfel, Bruxelles încearcă să combată ocolirea sancțiunilor prin intermediul unor țări precum China, Turcia și Emiratele Arabe Unite.
Potrivit surselor din Bruxelles, nu există încă un consens deplin. Unele țări UE se tem de daune economice sau tensiuni diplomatice. Totuși, președinta Comisiei, Von der Leyen, subliniază că este timpul să se combată „oboseala sancțiunilor” și să se mențină unitatea europeană.