Sectorul agricol irlandez se confruntă astfel cu o nouă provocare dificilă după ce Dublin a anunțat recent că, în lupta împotriva azotului și a gazelor cu efect de seră, efectivul de animale va trebui redus semnificativ. Una dintre variantele posibile este reducerea cu 200.000 a numărului de vaci de lapte. Această măsură este menită, de asemenea, să reducă producția de dejecții și astfel să limiteze poluarea cu nitrați.
Reducerea anticipată a efectivului va avea un impact considerabil asupra producției de lapte irlandeză și asupra modului de administrare al multor ferme. Guvernul irlandez pare să aibă intenția de a muta accentul către practici agricole mai durabile și spre o tranziție către ferme familiale mai mici.
Comisia Europeană și-a exprimat în repetate rânduri, în ultimii ani, îngrijorarea față de situația nitraților. Drept urmare, Irlanda pierde acum privilegiul derogării și va trebui să respecte aceleași reguli ca și alte țări UE, cum s-a întâmplat anterior cu Germania și Olanda.
Potrivit Agenției de Protecție a Mediului din Irlanda (Environmental Protection Agency - EPA), există zone în Irlanda unde poluarea cu nitrați este deosebit de ridicată. Raportul EPA identifică aceste zone specifice unde utilizarea îngrășămintelor trebuie redusă drastic. Una dintre măsuri este scăderea limitei de la 250 kg la 220 kg de azot pe hectar în majoritatea regiunilor Irlandei.
Ca reacție la pierderea statutului de derogare, Asociația Fermierilor Irlandezi (Irish Farmers’ Association - IFA) a respins raportul EPA ca fiind „prostii”. IFA susține că restricțiile propuse sunt nerealiste și inutile. Organizația fermierilor sugerează că guvernul ar trebui, în schimb, să investească în practici agricole mai bune și tehnologii pentru a combate poluarea cu nitrați.
Unii fermieri care nu mai beneficiază de derogare iau în considerare trecerea la producția de lactate ecologice. Ministrul irlandez al Agriculturii, Helen Hackett, încurajează fermierii fără derogare să ia în calcul această opțiune. Agricultura ecologică poate reprezenta o abordare mai durabilă, cu reguli mai stricte privind fertilizarea și un consum redus de substanțe chimice.