Trebuie industria alimentară europeană să treacă mai rapid la folosirea pesticidelor mai durabile și prietenoase cu natura? Această întrebare dorește să o răspundă Comisia Europeană marți printr-un plan de acțiune. Organizațiile fermierilor europeni au anunțat deja că vor organiza demonstrații împotriva lipsei despăgubirilor pentru daune.
În prezent, producția alimentară (agricolă) la nivel mondial se confruntă cu consecințele blocadei Golfului Hormuz. Deoarece îngrășămintele chimice sunt produse prin arderea unor cantități mari de gaz natural (ieftin), obținând uree și amoniac, fermierii din întreaga lume se confruntă cu prețuri tot mai ridicate ale îngrășămintelor chimice.
Geopolitică
În acest moment, țările europene sunt în special dependente de Rusia și Maroc. În alte părți ale lumii, consecințele blocadei Golfului Persic sunt și mai mari. Odată cu creșterea prețurilor la energie, îngrășămintele sunt o povară uriașă pentru fermieri.
Promotion
Aceasta arată clar cum are impact geopolitica asupra societății și cum se adună numeroase dileme: fluxuri de bani către Rusia, un model de afaceri dependent de cantități mari de îngrășăminte chimice și utilizarea noastră a combustibililor fosili.
La nivel mondial
Consecințele creșterii rapide a prețurilor îngrășămintelor sunt deja vizibile în întreaga lume. Fermierii din Europa, America de Sud și Asia încearcă să reducă costurile folosind mai puține îngrășăminte, schimbând culturile cultivate sau amânând investițiile. Unii fermieri iau în considerare chiar să lase terenurile nelucrate, deoarece randamentele așteptate nu mai justifică costurile de producție.
Criza actuală a apărut după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. Datorită tensiunilor din jurul Strâmtorii Hormuz, o rută crucială pentru exportul materiilor prime pentru îngrășăminte, fluxurile comerciale internaționale au fost grav perturbate. De la sfârșitul lunii februarie, prețurile ureei, un important îngrășământ azotat, au crescut cu mai mult de jumătate, potrivit Comisiei Europene.
Mai mult decât dublate
În țări precum Argentina, prețurile s-au dublat în scurt timp. Și organizațiile fermierilor europeni trag semnale de alarmă. În Letonia, fermierii avertizează că terenurile agricole ar putea rămâne neutilizate din cauza costurilor prea mari pentru fertilizare, combustibil și energie. Analiștii consideră că situația este mai gravă decât șocurile din timpul pandemiei de coronavirus sau la declanșarea războiului Rusiei în Ucraina.
Nu o criză iminentă
Totuși, experții nu se așteaptă la o criză alimentară mondială imediată în 2026. Mulți fermieri și-au procurat deja stocurile de îngrășăminte pentru sezonul următor. Presiunea asupra fermelor continuă însă să crească, mai ales în Europa, unde acestea se confruntă și cu facturi mari la energie, reglementări de mediu mai stricte și datorii crescute.
Mai prietenoase cu mediul
Criza conduce totodată la schimbări în agricultură. Tot mai mulți fermieri caută modalități de a utiliza îngrășămintele mai eficient. Este vorba de fertilizare mai precisă, rotații diferite de culturi și folosirea plantelor care necesită mai puține substanțe nutritive, precum soia, orzul sau ovăzul. De asemenea, crește interesul pentru tehnologii care pot reduce utilizarea îngrășămintelor chimice.
Subvenții UE
Potrivit experților, piața îngrășămintelor se schimbă structural. Dacă înainte companiile se bazau pe livrări rapide la nivel global, acum accentul se mută pe siguranța aprovizionării și pe capacitatea proprie de producție. Țările europene încearcă astfel să fie mai puțin dependente de importuri din regiuni politic instabile. Se pledează chiar pentru subvenții UE pentru menținerea (și extinderea!) producției europene.
Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, FAO, a avertizat anterior că prețurile globale ale îngrășămintelor în prima jumătate a anului 2026 pot crește cu încă 15-20% dacă criza continuă. Acest lucru ar putea afecta producția culturilor de bază, precum grâul, porumbul și orezul.
Analiștii subliniază că efectele pot ajunge, în cele din urmă, mult dincolo de sectorul agricol. Costurile mai mari pentru fermieri se pot reflecta în prețurile alimentelor pentru consumatori. Astfel, crește îngrijorarea că conflictele geopolitice vor influența tot mai direct aprovizionarea zilnică cu alimente.