La doar jumătate de an după prezentarea Planurilor climatice ale UE împotriva încălzirii globale, Comisia Europeană a anunțat cinci noi propuneri pentru a reduce în continuare emisiile de metan și azot. Această reducere se va realiza în principal prin trecerea de la sursele de energie poluante (cum ar fi gazele naturale și cărbunele) la energia curată, precum hidrogenul.
Sectorul energetic (adică centralele electrice și GasUnie) va avea timp până în 2030 să reducă o parte din emisiile sale de metan. Sunt vizate măsuri precum repararea conductelor de gaze care prezintă scurgeri și arderea controlată a resturilor de gaz.
Metanul (CH4) este, după dioxidul de carbon (CO2), cel mai important gaz cu efect de seră care contribuie la încălzirea globală. Când este eliberat în atmosferă, este de 80 până la 100 de ori mai puternic decât CO2. Metanul este responsabil pentru un sfert din încălzirea globală cauzată de om. Nu poate fi văzut cu ochiul liber.
Metanul este insuficient reglementat în Europa. Cu noua legislație privind metanul, Comisia Europeană intenționează să reducă emisiile din sectorul energetic, cu un angajament limitat până în 2030, urmat de o extindere a măsurilor ulterior.
Metanul dispare din atmosferă după aproximativ 15 ani. Dacă emisiile s-ar opri acum, planeta ar resimți acest lucru în 15 ani. Nu ar mai intra metan nou în atmosferă, iar cantitatea existentă ar scădea. Efectul de seră s-ar diminua astfel. Totuși, reducerea metanului singură nu este suficientă pentru a opri încălzirea globală.
O parte din utilizarea gazului natural va fi înlocuită în viitor cu hidrogen. Prin urmare, Comisia Europeană revizuiește legislația privind gazele și adaugă reguli referitoare la hidrogen. Pentru a crea o piață a hidrogenului, vor fi impuse reguli privind organizarea pieței, utilizarea infrastructurii și drepturile consumatorilor.
Dezvoltarea hidrogenului la scară largă este încă la început, însă ingineri și specialiști consideră deja că acesta va fi gazul viitorului.
La începutul săptămânii, Institutul pentru Politici Agricole și Comerciale (IATP) a prezentat un nou studiu privind impactul asupra mediului al celor mai mari 35 de companii de carne și lactate din Europa. Potrivit IATP, acestea sunt responsabile pentru 7% din gazele cu efect de seră în UE. Printre cele 35 de companii analizate se numără FrieslandCampina, Danish Crown, Nestlé și Danone. Studiul a inclus analiza planurilor climatice și a emisiilor din lanțurile lor de producție.
Optzeci și șase la sută din carnea și produsele lactate din UE provin din 10 țări europene: Germania, Franța, Spania, Polonia, Italia, Olanda, Danemarca, Irlanda, Belgia și Regatul Unit. Pentru o tranziție în agricultura europeană, aceste 10 țări trebuie să înregistreze progrese semnificative, susțin cercetătorii.
Potrivit autorilor studiului, nicio companie din domeniul lactatelor sau agriculturii nu consideră reducerea efectivelor de animale ca o soluție posibilă. De asemenea, creșterea puternică a exporturilor de carne este identificată ca un factor ce contribuie la creșterea emisiilor.
Nicio țară din UE nu face aceste mari companii agroalimentare co-responsabile pentru emisiile din lanțul lor, deși emisiile agricole au crescut în ultimii zece ani. În timp ce UE se pregătește să lanseze inițiativa „fermieri de carbon” (CFI, Carbon Farming Initiative) ca parte a Green Deal, țările UE ar trebui să oblige industria cărnii și agroalimentară să reducă emisiile, recomandă IATP.
Doar trei companii analizate (Nestlé, FrieslandCampina și ABP) au anunțat planuri de reducere a emisiilor totale din lanțul de aprovizionare. IATP concluzionează că multe dintre marile companii agroindustriale aproape că nu au planuri sau obiective climatice. Chiar și cele care există sunt suspectate de „spălare verde” („greenwashing”), prezentându-se ca fiind mai prietenoase cu mediul decât sunt în realitate.