Liderii guvernelor celor 27 de state membre UE nu au reușit în cadrul summitului de două zile de la Bruxelles să ajungă la un acord asupra bugetului multianual european pentru 2028–2034. Un summit suplimentar, programat pentru 26 noiembrie, trebuie să deblocheze impasul.
Președintele Consiliului European, António Costa, trebuie apoi să vină cu o propunere revizuită. În următoarele săptămâni, el va purta consultări cu Comisia Europeană și cu guvernele individuale despre posibile reduceri și noi surse de venituri. Costa dorește să obțină un acord înainte de Crăciun, însă mai mulți lideri guvernamentali se îndoiesc că acest lucru este fezabil.
Mai multe economii
Propunerea de compromis actuală a președinției irlandeze a UE prevede cheltuieli cu aproximativ 160 de miliarde de euro mai puțin decât a propus inițial Comisia Europeană. Germania, Olanda, Austria, Suedia, Danemarca și Finlanda consideră însă că această reducere nu este suficientă. Ei cred că UE trebuie să limiteze și mai mult cheltuielile, întrucât și bugetele naționale se află sub o presiune financiară puternică.
Promotion
În special cancelarul german Friedrich Merz insistă asupra unor economii suplimentare. El consideră că cheltuielile europene propuse sunt prea mari și dorește ca Bruxelles-ul să se concentreze mai mult pe competitivitate și Apărare. În opoziție, se află țări care vor să împiedice reducerea programelor europene de sprijin deja existente.
Un grup de șaisprezece state membre UE se opune reducerii subvențiilor agricole și sprijinului financiar pentru regiunile mai sărace. Ei se tem că aceste cheltuieli tradiționale europene ar trebui sacrificiate pentru a finanța noi priorități (economice și militare). Astfel, nu doar interesele statelor mai bogate și mai sărace se ciocnesc, ci și diverse viziuni privind sarcinile viitoare ale UE.
Impozite noi
Președintele Consiliului, Costa, încearcă să depășească contradictiile propunând noi venituri europene (adică taxe). Se ia în considerare impunerea unor taxe pe tutun, deșeuri electronice și emisii de CO₂. De asemenea, sunt menționate taxe pe marile companii tehnologice, criptomonede și industria jocurilor de noroc. Cu venituri suplimentare, guvernele naționale ar trebui să contribuie mai puțin la bugetul comun.
Cu toate acestea, și pe acest subiect există mari divergențe. Franța consideră că noile venituri europene sunt o condiție necesară pentru un acord bugetar. Suedia este sceptică în privința beneficiilor, iar premierul belgian Bart De Wever avertizează că noile taxe nu sunt un panaceu. În plus, toate cele 27 de state membre trebuie să aprobe individual astfel de măsuri.
Parlamentul European
Și Parlamentul European se opune unor reduceri drastice. Președinta Parlamentului, Roberta Metsola, afirmă că liderii guvernelor nu pot formula permanent noi ambiții europene și, în același timp, să reducă sumele necesare. Ea avertizează în special împotriva economiilor la Apărare, cercetare științifică, infrastructură și protecție împotriva dezastrelor. Fără suficiente resurse financiare, Parlamentul riscă să respingă noul buget.
Alegeri
Comisarul european Ursula von der Leyen avertizează, de asemenea, că propunerea irlandeză reduce la jumătate spațiul financiar pentru crize neprevăzute. Potrivit ei, UE a învățat în ultimii ani cât de importante sunt astfel de rezerve. Negocierile sunt încă și mai complicate de alegerile care au loc în această toamnă în Spania și anul viitor în Franța, Italia și Polonia. În special președintele francez Emmanuel Macron insistă pentru un acord înainte de finele acestui an.