Parlamentul European se opune unui buget mai mic. Politicienii UE doresc suficiente fonduri pentru priorități noi precum securitatea, apărarea și competitivitatea, fără a reduce cheltuielile existente pentru agricultură și dezvoltare regională. Parlamentul a cerut o creștere cu 10% a bugetului propus.
Noi taxe
Astfel, finanțarea devine tot mai mult în centrul discuțiilor. Pe lângă contribuțiile celor 27 de țări UE, se caută noi „venituri proprii” (adică taxe) pentru UE. Acestea ar trebui să facă bugetul european mai puțin dependent de plățile directe din bugetele naționale.
Comisia Europeană a propus mai multe surse noi de venit. Acestea includ venituri din amenzile pentru azot, deșeuri electronice, tutun și o contribuție a marilor întreprinderi. Însă încă nu există un acord între țările UE privind aceste planuri.
Promotion
Oponenți
În special Germania se opune mărimii propunerii Comisiei, care se apropie de 2 trilioane de euro. De asemenea, Olanda, Austria, Danemarca și Finlanda fac parte din țările care cer reduceri drastice. Suedia este, de asemenea, considerată parte a acestui grup. Se vorbește despre reduceri de ordinul sutelor de miliarde de euro.
Pe de altă parte, UE dorește în același timp să aloce mai mulți bani pentru priorități noi. Apărarea, securitatea și competitivitatea au căpătat o importanță mai mare. Aceasta crește tensiunea cu cheltuielile tradiționale majore, inclusiv agricultura și sprijinul pentru regiuni. Cheltuielile pentru climă trebuie, de asemenea, să-și găsească un loc în noua structură bugetară.
Taxa digitală
Parlamentul European a propus în mod suplimentar alte posibilități de venituri noi. Se menționează o taxă digitală și venituri din criptomonede și jocuri de noroc online. Mai ales o taxă digitală ar putea, conform susținătorilor, genera sume considerabile. Germania însă este sceptică că astfel de venituri noi pot rezolva problema finanțării.
Berlinul nu este, în principiu, împotriva unor noi venituri proprii, atâta timp cât acestea nu afectează competitivitatea. Dar, conform Germaniei, UE nu poate evita reduceri semnificative ale propunerii Comisiei. Astfel, se ciocnesc două abordări: fie se caută mai multe venituri, fie se reduce bugetul total.
Găsirea unui acord
Negocierile viitoare trebuie să depășească aceste contradicții. Nu este vorba doar de aproape 2 trilioane de euro, ci și despre repartizarea între prioritățile noi și cele existente, precum și despre modul în care UE își plătește cheltuielile. Pentru un cadru financiar multianual definitiv, statele membre și Parlamentul European trebuie să ajungă în cele din urmă la un acord.