Sub conducerea Ciprului, țările UE au pus acum pe masă o primă contrapropunere care este cu aproximativ 2% mai mică decât planul Comisiei Europene. Aceasta echivalează cu o reducere de peste 32 de miliarde de euro. Astfel, devine clar că țările UE doresc o orientare financiară diferită față de cea propusă de Comisie și Parlamentul European.
Este remarcabil faptul că economiile propuse afectează în principal programele pentru competitivitate și acțiunile externe ale Uniunii Europene. Cheltuielile pentru agricultură și dezvoltare regională rămân însă în mare parte neatinse. Mai ales țările care primesc sume mari din fondurile agricole și de coeziune au militat puternic pentru menținerea acestor bugete.
Bugetul pentru agricultură
Promotion
Astfel, se conturează în continuare o linie politică de demarcație în cadrul Uniunii Europene. Un grup de țări dorește să protejeze sprijinul agricol și regional, în timp ce alte țări insistă pentru un buget agricol mai mic, concentrat pe priorități noi. Printre acestea se numără și Germania și Olanda, care pledează pentru prudență în cheltuieli, dar acceptă și o reducere de miliarde în politica agricolă.
Parlamentul European privește foarte diferit planurile pentru anii următori. Politicienii UE consideră că Uniunea Europeană are nevoie de un spațiu financiar mai mare pentru a-și putea realiza obiectivele. Mai ales în ultimii ani, Bruxelles a pus la punct planuri ambițioase pentru mai multă autonomie în domeniul comerțului global și al Apărării. Prin urmare, ei se opun reducerii bugetului și mențin reducerile fondurilor agricole.
Venituri noi
Pe lângă discuțiile despre cheltuieli, există un dezbatere intensă și privind veniturile Uniunii Europene. Comisia Europeană dorește să identifice surse noi de venituri pentru finanțarea bugetului. Au fost propuse diverse soluții, dar acestea întâmpină o rezistență considerabilă din partea mai multor state membre UE.
Negocierile privind așa-numitele „resurse proprii” au blocat deja procesul din cauza diferențelor majore între guvernele naționale. Multe țări se tem că noi taxe europene vor afecta veniturile naționale sau vor crea poveri noi pentru companii și cetățeni. Prin urmare, Bruxelles a cerut acestor țări să vină singure cu propuneri pentru surse noi de venituri.
Jocuri de noroc și pariuri
Parlamentul European încearcă între timp să pună pe masă opțiuni noi. Printre acestea se numără o taxă pe jocurile de noroc online și taxe pentru companiile globale de tehnologie. În special o taxă europeană pe jocuri de noroc atrage multă atenție. Conform estimărilor, o astfel de taxă ar putea aduce aproximativ 13 miliarde de euro pe întreaga perioadă bugetară de șapte ani.
Dacă astfel de planuri vor deveni realitate este încă nesigur. Pentru noi taxe europene este necesară aprobarea tuturor statelor membre. Deoarece mai multe țări au adoptat deja o poziție critică, negocierile privind bugetul european (ca și până acum) promit să fie un proces lung și dificil.