Liderii europeni pregătesc o schemă în care activele înghețate ale Rusiei nu sunt „confiscate”, ci servesc ca „garanție pentru credite” către Ucraina. Kievul ar trebui să ramburseze ulterior aceste sume dacă Moscova cooperează la plata compensațiilor. Această formulare urmărește să evite probleme juridice și repercusiuni economice în circuitul plăților internaționale.
Este vorba despre o sumă între 140 și 210 miliarde de euro în bani ruși. Comisia Europeană ar putea emite obligațiuni, având ca garanție aceste active rusești. Mai multe țări UE și-au manifestat disponibilitatea de a sprijini acest model, cu condiția ca banii să meargă în special către Apărare. Ungaria contestă însă planul la Curtea Europeană, considerând că a fost exclusă de la voturile anterioare.
Pe lângă finanțare, extinderea sprijinului militar este centrală. S-a ajuns la un acord pentru alocarea a două miliarde de euro pentru drone destinate Ucrainei. Acestea ar trebui să contribuie la construirea unui zid defensiv de scară mare de-a lungul graniței estice a Uniunii, menit să protejeze împotriva atacurilor ruse.
Ideea unui „zid de drone” câștigă teren la Bruxelles și în mai multe țări UE. Zidul ar fi compus din sisteme de detectare și apărare și ar trebui să securizeze mai eficient spațiul aerian. Prin acest demers UE vrea să arate că sprijinul pentru Ucraina nu se limitează la pachete financiare, ci include și întărire militară concretă.
Un alt punct controversat privește aderarea în curs de pregătire a Ucrainei la Uniunea Europeană. Până acum, țări precum Ungaria și Slovacia puteau bloca procesul prin veto. Acum există o propunere de a modifica procedura: o majoritate calificată ar putea decide începerea negocierilor „pe capitole”, în timp ce pentru raportul final definitiv (mai târziu) va fi necesară unanimitatea.
Prin acest model se limitează puterea statelor membre individuale, dar decizia lor finală rămâne neschimbată. Susținătorii consideră că este o modalitate echilibrată de a menține dinamica fără a ignora interesele tuturor țărilor. Oponenții se tem însă de o erodare a suveranității naționale.
Întâlnirea informală a liderilor UE de la Copenhaga reprezintă preludiul summitului din sfârșitul lunii octombrie, unde se așteaptă decizii oficiale. Succesul summitului depinde de capacitatea de a găsi compromisuri în săptămânile următoare.
Dacă se va ajunge la un acord, UE va face un pas important în sprijinul său pentru Ucraina: nu doar financiar și militar, ci și instituțional prin accelerarea procedurii de aderare.