Cercetătorii afirmă că lucrătorii sunt adesea plătiți insuficient. Deși salariul minim este obligatoriu, mulți primesc în cele din urmă sume mai mici, de exemplu pentru că pauzele nu sunt contabilizate sau orele suplimentare nu sunt plătite. Se raportează și situații în care fluturașii de salariu sunt neclari și există deduceri fără explicații.
Noa guvern de coaliţie pregătit în Germania, compus din CDU/CSU și SPD, intenționează să majoreze salariul minim la 15 euro pe oră. Federația agricolă DBV a solicitat deja o excepție pentru agricultura și horticultura.
De asemenea, studiul arată că locuințele culegătorilor sunt deseori precare. Lucrătorii locuiesc de obicei pe terenul fermei, în spații înghesuite și murdare. Lipsesc adesea intimitatea, igiena și încălzirea. Costurile pentru acest tip de cazare sunt de regulă deduse automat din salariu.
Presiunea la locul de muncă este de asemenea mare. Zilele de lucru sunt lungi, uneori peste zece ore, iar protecția împotriva căldurii sau a ploii este insuficientă. Reclamațiile legate de dureri fizice sau oboseală sunt frecvent ignorate. Mulți lucrători nu îndrăznesc să exprime critici de teamă să nu-și piardă locul de muncă.
Conform sindicatului IG BAU, lucrurile se schimbă foarte puțin de ani de zile. Problemele sunt cunoscute, dar mecanismele de control sunt insuficiente. Statul verifică doar o mică parte din companii, iar sancțiunile lipsesc adesea, chiar și în cazul unor încălcări evidente.
Cercetătorii fac apel la o protecție mai bună a lucrătorilor sezonieri. Ei cer controale mai stricte, posibilități anonime de reclamații și o informare mai bună a lucrătorilor în limba lor maternă. De asemenea, angajatorii din agricultură ar trebui să fie trași la răspundere pentru neregulile din fermele lor.
Studiul arată că problema este una structurală. În special în sectoare precum cultivarea sparanghelului, unde există multă muncă manuală, neregulile sunt răspândite. Datorită caracterului sezonier al muncii, angajatorii pot recruta în fiecare an lucrători noi fără a-și asuma responsabilitatea pentru bunăstarea acestora.
În cele din urmă, consumatorii și supermarketurile joacă și ei un rol. Presiunea pentru a furniza alimente ieftine determină agricultorii să economisească în primul rând la costurile cu forța de muncă. Atât timp cât condițiile de muncă echitabile nu vor fi o prioritate în lanțul alimentar, puține lucruri se vor schimba, avertizează cercetătorii.

