De ani de zile, fermierii din Anglia și Wales folosesc depunerile de la stațiile de epurare pentru a fertiliza culturile și pășunile. Materialul este mai ieftin decât îngrășămintele artificiale și pesticidele, ceea ce îl face o alternativă atractivă în vremuri de creștere a costurilor. Anual, milioane de tone sunt răspândite în zonele rurale.
În aceste reziduuri au fost detectate cantități substanțiale de substanțe chimice, inclusiv metale grele, microplastice și așa-numiții PFAS, cunoscuți pentru persistența lor. Aceste substanțe nu dispar de la sine în mediu, ci se acumulează în sol și pot ajunge în lanțul alimentar prin culturi.
O mare problemă este că poluarea nu se limitează doar la terenurile agricole. Prin ploaie și scurgere, aceste substanțe ajung și în apele de suprafață. Cercetările arată că râurile și pâraiele sunt tot mai încărcate cu aceste reziduuri, agravând poluarea existentă a apei.
Medicii și organizațiile de mediu avertizează că efectele asupra sănătății publice pot fi grave. Ei evidențiază legături între expunerea prelungită la PFAS și probleme de sănătate, inclusiv anumite tipuri de cancer. De asemenea, subliniază că politica actuală constituie un experiment pe scară largă, în care riscurile nu sunt suficient clarificate.
Fermierii britanici își justifică alegerea invocând realitatea economică. Pentru multe afaceri agricole, acest noroi de canalizare ieftin este singura modalitate accesibilă de a menține terenurile productive. Ei subliniază că utilizarea este oficial permisă și că acționează în conformitate cu reglementările existente. Totodată, unii fermieri recunosc că depind de un sistem a cărui impact se va vedea abia pe termen lung.
Guvernul britanic a reacționat deja la criticile în creștere. Au fost anunțate planuri pentru înăsprirea regulilor privind utilizarea noroiului de canalizare. Se iau în considerare controale mai stricte asupra compoziției, monitorizarea mai intensă a efectelor și posibil interzicerea anumitor substanțe nocive.