Decizia este bazată parțial pe rapoarte care indică faptul că infrastructura critică, cum ar fi conductele de gaz și turbinele eoliene, este vizată de acțiuni de sabotaj rusești. În aprilie, serviciul de informații militare MIVD a declarat că Rusia ar putea încerca, de asemenea, să saboteze numeroasele centre de date instalate pe fundul Mării Nordului.
Angajarea agenților privați de securitate are ca scop acoperirea perioadei până când, probabil în 2026, vor putea fi puse în funcțiune două noi nave multifuncționale de sprijin în cadrul Marinei Regale. Ministerul Apărării a evitat să precizeze cu ce companii s-a aflat în discuție și dacă acestea sunt exclusiv olandeze sau și europene.
Partea olandeză a Mării Nordului este de aproximativ o dată și jumătate mai mare decât teritoriul Țărilor de Jos și reprezintă una dintre cele mai aglomerate zone de navigație din lume.
Distrugerea tot mai frecventă a instalațiilor submarine din Marea Baltică, inclusiv a unui cablu de date care leagă Finlanda de Germania, arată cât de necesară este o protecție îmbunătățită a infrastructurii critice.
În noiembrie, cabinetul Schoof a aprobat o propunere legislativă pentru întărirea protecției infrastructurii critice. Odată publicată, așa-numita lege-cadru KRITIS va implementa o directivă europeană deja stabilită. Aceasta definește sectoarele esențiale și reglementează standardele de protecție, analizele de risc și monitorizarea perturbărilor.