Demisia lui Lecornu a venit la mai puțin de o lună după preluarea funcției. Președintele Emmanuel Macron a acceptat imediat demisia, lăsând Franța din nou fără un guvern stabil. Premierul a declarat că „condițiile pentru exercitarea funcției nu mai erau prezente”, făcând referire la diviziunile tot mai adânci din cadrul coaliției sale de centru-dreapta.
Criza a atins punctul culminant duminică seara, când Bruno Retailleau, proaspăt numit și liderul Les Républicains, a atacat public noul cabinet format. El a spus că componența guvernului „nu reflectă ruptura promisă cu vechea politică” și a convocat conducerea partidului său. Astfel, Lecornu și-a pierdut sprijinul unui partener cheie din coaliția sa de centru-dreapta.
Deși ruptura cu Retailleau a fost declanșatorul direct al demisiei, tensiunile din peisajul politic francez sunt mai profunde. De la alegerile parlamentare de anul trecut, partidele de centru-dreapta nu mai dețin o majoritate. Guvernele anterioare ale lui François Bayrou și Michel Barnier au căzut de asemenea în câteva luni din cauza bugetului.
Lecornu a încercat să se distanțeze de practica controversată de a impune legi prin articolul 49.3 fără vot în parlament. A promis o colaborare mai extinsă cu toate grupurile parlamentare, dar acest plan a eșuat. La câteva săptămâni după instalare, tonul dintre aliați și opoziție a devenit din nou tensionat.
Potrivit mai multor declarații, Lecornu a acuzat alte partide de manevre politice având în vedere alegerile din 2027. Apelul său de a „pune țara înaintea partidului” a fost ignorat. Nemulțumirea a crescut și în cadrul partidului Renaissance al lui Macron, în privința lipsei de consultare și a direcției noului premier.
Criticile nu au venit doar din interior. Jordan Bardella de la Rassemblement National (partid de dreapta) și Jean-Luc Mélenchon de la La France Insoumise (stânga) au cerut amândoi alegeri anticipate. Marine Le Pen a mers chiar mai departe, sugerând că și Macron ar trebui să demisioneze.
Incetitudinea politică din Franța are și consecințe economice. La scurt timp după anunțarea demisiei, bursa de la Paris a scăzut semnificativ, iar acțiunile marilor bănci au pierdut mai multe procente din valoare. Între timp, Franța se confruntă cu un deficit bugetar de peste cinci procente și o datorie publică de peste 110% din PIB.
Odată cu plecarea lui Lecornu, Macron trebuie să caute al optulea premier din 2022 până acum. Țara rămâne pentru moment fără un buget aprobat pentru 2026 și fără perspectivă la o majoritate stabilă. Criza arată din nou cât de profundă este paralizia politică în Franța și cât de redus este spațiul de manevră al președintelui.