Identitatea a treisprezece martori în cazul MH17 va rămâne secretă. Potrivit judecătorului-anchetator, acești martori au dreptul la protecție deoarece se pot simți amenințați sau pot fi în pericol. Conform Ministerului Public, există „riscuri substanțiale pentru martori”.
Despre statutul acestor „martori anonimi” nu s-a făcut încă prea multă lumină. De exemplu, nu se știe dacă aceștia locuiesc sau se află încă în Ucraina sau Rusia, sau dacă au fost relocați în altă parte cu ajutorul olandez. Declarațiile lor sunt esențiale pentru probele împotriva celor patru suspecți actuali și, posibil, pentru viitori suspecți.
Nu este clar nici dacă acești martori anonimi beneficiază de aceeași protecție ca și „martorii-cheie” în cazurile penale majore obișnuite din Olanda. Aceștia din urmă primesc uneori o despăgubire financiară substanțială pentru pierderi sau daune suferite, sau chiar o nouă identitate și protecție.
Este remarcabil că majoritatea martorilor care primesc protecție au fost audiați abia în 2019, de către un judecător-anchetator olandez („judecător de instrucție”). Declarațiile lor au fost înregistrate video, martorii fiind filmate astfel încât să nu fie recunoscuți. Procurorii olandezi („acuzatorii”) și apărătorii inculpaților („apărarea”) nu au fost prezenți la aceste audieri.
La un martor cererea de a-i păstra anonimatul a fost respinsă de instanță. Judecătorul-anchetator consideră că martorul s-ar putea simți amenințat din cauza declarației sale, însă, practic, ar fi imposibilă asigurarea anonimatului său. Ce anume înseamnă și implică acest lucru nu este încă clar. De asemenea, nu se știe dacă acest martor va trebui să se prezinte în instanță.
Cei trei procurori au cerut instanței să întocmească un „rezumat” al interogatoriului video al martorului M58. Acesta și-a dezvăluit recent identitatea, dar în proces este tratat în continuare ca martor anonim. Potrivit acuzatorilor, respectivul suspecț ar fi fost prezent la lansarea rachetei BUK și a văzut și vorbit cu mai mulți oficiali ruși.
Procurorii doresc de asemenea să interogheze mai detaliat alți cinci martori anonimi. Acest lucru se poate face, dacă este necesar, din nou în mod anonim de către un judecător-anchetator, cu condiția ca procurorii și avocații să poată depune întrebări în scris în prealabil. Astfel, un procent mai mare din probele de bază ar putea deveni publice. În plus, acest lucru poate contracara o parte din acuzația că multe probe sunt anonime și, prin urmare, „suspecte”.
Și cei șapte avocați ai rudelor victimelor au susținut în instanță că o parte mai mare din probe ar trebui să fie făcută publică. Astfel, rudele îndoliate ar putea înțelege mai bine ce s-a întâmplat exact în data fatală de 17 iulie 2014.
Ministerul Public dorește în plus ca tribunalul MH17 de la Schiphol să viziteze reconstrucția avionului malaezian doborât. Fragmentele avionului doborât în estul Ucrainei au fost transferate în 2015 în Olanda pentru ancheta JIT și sunt acum reconstruite parțial într-un hangar de la baza aeriană Gilze-Rijen.
Cei trei procurori au făcut această propunere de „inspecție” în a doua zi a procesului penal împotriva celor patru suspecți. Potrivit acuzatorilor, este important ca judecătorii să își formeze o imagine completă a daunelor cu ochii lor. Ministerul Public dorește ca instanța să decidă în scurt timp dacă va avea loc o astfel de inspecție. Aceasta ar putea avea loc în iunie, la începutul celei de-a doua părți a procesului. O a treia sesiune este programată la începutul lunii septembrie, iar o a treia fază în februarie anul viitor.