Potrivit lui Rutte, care recent a devenit secretar general al NATO, întregul NATO se află în prezent „pe flancul estic” al alianței. Prin aceasta el înțelege că amenințarea îl privește nu doar pe statele baltice, ci și restul Europei de Vest. O pregătire comună, de amploare, este inevitabilă în opinia sa.
La summitul NATO de la Haga din 24 iunie, Rutte intenționează să susțină un „salt cuantic” în pregătirea defensivă. El solicită în special statelor membre europene să-și mărească substanțial cheltuielile pentru apărare și să transforme aceste fonduri în disponibilitatea concretă a trupelor, sistemelor și apărării antiaeriene.
Rutte afirmă că NATO trebuie să-și extindă apărarea aeriană și antirachetă cu nu mai puțin de 400%. Numai astfel, în opinia sa, se poate răspunde adecvat la amenințarea rusă. Totodată, protecția împotriva rachetelor hipersonice și a dronelor trebuie organizată mai bine.
În mod special, Estonia, Letonia, Lituania și Finlanda sunt profund îngrijorate de agresiunea militară rusă. Ele doresc ca Europa de Vest să-și asume mai multă responsabilitate pentru securitatea comună și să arate solidaritate față de statele membre estice vulnerabile.
Rutte a subliniat că gândirea dorinței nu va proteja NATO. Doar o strategie realistă și eficientă oferă securitate, după cum spune el. Aceasta include și o descurajare credibilă: „Putin înțelege doar puterea”, a spus Rutte.
Deși conflictul din Ucraina este motivul principal al multor îngrijorări, Rutte a subliniat că viitorul Ucrainei în NATO este ireversibil, chiar dacă acest lucru poate să nu fie menționat explicit în declarația finală a summitului.
La summitul de la Haga, țările NATO vor trebui să ia decizii privind nivelul bugetelor de apărare, distribuția capacităților și producția comună de sisteme de apărare. Rutte dorește ca Europa să preia un rol mai activ, chiar dacă Statele Unite ar putea schimba direcția politică în noiembrie.