În acest cadru financiar multianual (CFM), comisarii europeni propun o schimbare semnificativă a bugetelor și finanțărilor UE actuale. Acestea trebuie acum să fie convenite în următoarele luni de miniștrii de profil din cele 27 de țări ale UE și de Parlamentul European.
Uniunea Europeană își realiniază prioritățile spre creșterea cheltuielilor pentru apărare și un sector industrial mai puternic. Aceasta pune sub presiune bugetele pentru mediu și climă. Astfel apare și întrebarea dacă obiectivele convenite pentru reduceri semnificative ale emisiilor de gaze cu efect de seră mai pot fi atinse.
UE a insistat ani de zile pe reducerea emisiilor. Cu noul accent pus pe Apărare și independența industrială, politica climatică pierde teren. Experții avertizează că astfel nu va fi posibilă reducerea emisiilor la jumătate în următorii cincisprezece ani.
În același timp, conservarea și refacerea zonelor umede urcă pe agenda de priorități. Reumectarea deltelor râurilor și a zonelor costiere poate reține mult carbon și poate preveni turficarea. Criticii observă însă că această strategie nu este încă suficient susținută științific. Prin urmare, contribuția efectivă la țintele climatice rămâne incertă.
În Finlanda, Polonia și țările baltice se lucrează în prezent la planuri pentru reumectarea unor mari suprafețe de păduri și natură la granița cu Rusia. Aceste zone ar urma să servească drept barieră naturală pentru tancuri în cazul unei amenințări militare eventuale.
Danemarca a primit recent aprobarea de la Comisia Europeană pentru a cheltui peste 626 de milioane de euro pentru crearea de noi păduri. Astfel, zeci de mii de hectare de teren agricol, în special din sectorul lactatelor, vor fi transformate în arii naturale.
Guvernul danez, mediul de afaceri și autoritățile locale au elaborat în ultimii ani un plan tripartit complex de tranziție pentru zonele rurale daneze și pentru agricultura și creșterea intensivă a animalelor din Danemarca.
Acest plan nu formulează ceea ce toate părțile interesate nu doresc, ci ceea ce vor împreună. Este unul dintre cele mai mari proiecte de natură din Europa din ultimii ani.
Aprobarea acestor planuri daneze arată că Bruxelles-ul nu mai consideră subvențiile pentru împădurire și refacerea naturii ca fiind distorsionări ale pieței. În trecut astfel de subvenții erau adesea considerate avantaje concurențiale incorecte între fermieri și alte sectoare. Acum refacerea naturii este văzută ca o parte esențială a strategiei europene pentru climă și mediu, chiar dacă bugetul a devenit mai limitat.
La nivel internațional, recunoașterea importanței zonelor umede crește. Restaurarea acestora ajută nu doar la reducerea emisiilor de CO2, ci și la protejarea biodiversității. Rapoartele subliniază că țările europene sunt încă în urmă la refacerea naturii, cum ar fi readucerea zonelor umede dispărute.
Comisia Europeană subliniază tot mai frecvent că țările UE pot folosi subvențiile pentru mediu și climă pentru a-și susține sectorul agricol și industria alimentară, cu condiția ca aceste sectoare să accepte criterii de subvenționare „externe” ramurii respective.