O campanie comună de lobby a Germaniei și Italiei a readus în discuție interdicția UE. Într-un memorandum comun adresat Comisiei Europene, ambele țări susțin ca după 2035 să fie permise mașinile care utilizează combustibili curați și prietenoși cu mediul. Aceasta ar însemna că interdicția se va aplica doar noilor mașini pe motorină și benzină. Pasul marchează o colaborare deschisă între Berlin și Roma, care până acum și-au urmat propriile strategii.
Comisia Europeană a anunțat că intenționează să revizuiască interdicția din 2035 chiar anul acesta, cu un an mai devreme decât planificat. Aceasta trebuie să clarifice dacă planul rămâne fezabil, pe fondul stagnării cererii pentru mașinile electrice și a amenințării ca producătorii europeni să piardă teren în fața importurilor de mașini electrice asiatice ieftine. Astfel, viitorul interdicției pentru mașinile pe benzină, introdusă în 2022 (de fosta Comisie VDL-1) ca parte importantă a Pactului Verde, este din nou pus sub semnul întrebării.
Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a subliniat recent că „viitorul este electric”, dar a lăsat deschisă posibilitatea unor ajustări practice. Ea susține mașinile electrice mici și accesibile, produse în Europa. Oficial Comisia menține interdicția, însă tonul a devenit vizibil mai pragmatic.
Și producătorii europeni de mașini cresc presiunea. Organizația de profil dorește relaxarea regulilor, cu o posibilitate pentru mașinile hibride care utilizează noi combustibili sintetici prietenoși cu mediul. În acest caz, motoarele cu ardere internă actuale ar putea rămâne în mare parte neschimbate.
Potrivit producătorilor germani, francezi și italieni, criteriile actuale („doar electric”) le pun în pericol existența. Acest mesaj primește tot mai mult sprijin în Parlamentul European, unde PPE se poziționează ca susținător al „unei politici climatice realiste”.
Creștin-democrații din Parlamentul European, cel mai mare grup, vor de asemenea să relaxeze interdicția din 2035. Sub conducerea lui Manfred Weber, partidul cere eliminarea sancțiunilor pentru producătorii de mașini care încă poluează prea mult în acest an. Weber afirmă că „eliminarea motoarelor cu ardere internă este o greșeală”.
Contextul economic din Germania este sumbru. Industria auto, încă principalul sector industrial al țării, suferă din cauza diminuării profiturilor, concurenței din China și tarifelor vamale americane ridicate. Zeci de mii de locuri de muncă au dispărut la companii precum VW, Mercedes, BMW și Bosch. Alte zeci de mii sunt în pericol. Îngrijorările legate de locurile de muncă intensifică presiunea politică asupra Berlinului.
Cancelarul federal Friedrich Merz optează pentru o abordare pragmatică. Guvernul său a prelungit scutirea de taxe pentru mașinile electrice și lucrează la noi stimulente pentru venituri medii și mici. În același timp, Berlinul cere la Bruxelles mai multă flexibilitate în regulile UE, pentru a oferi oxigen industriei.
În timp ce președinta Comisiei Von der Leyen îi îndeamnă pe producători să construiască mașini electrice mici, ieftine de oraș, Merz dorește ca clasele de mașini de lux mai mari (BMW, Porsche, Volkswagen) să aibă timpul și șansa să treacă la hibride, inclusiv cu motoare cu ardere internă.
În cadrul coaliției germane această abordare provoacă conflicte. Miniștrii CDU și CSU susțin amânarea sau ajustarea interdicției, în timp ce oficialii SPD se țin de acordurile existente. Diviziunea internă face dificilă o poziție clară a guvernului, dar cererea pentru schimbare devine tot mai puternică.
Datele economice subliniază urgența. Potrivit mai multor surse, în decurs de un an au dispărut peste 50.000 de locuri de muncă în industria auto germană, iar alte 90.000 sunt în pericol. Producătorii se confruntă cu costuri în creștere, cerere în scădere și concurență internațională. Pentru mulți, regula din 2035 simbolizează dilema mai largă dintre ambiția climatică și supraviețuirea industrială.