Potrivit autorităților belgiene, există indicii că Huawei ar fi contactat angajați ai europarlamentarilor sau alte persoane influente din instituțiile europene. Aceste persoane ar fi primit favoruri sau alte servicii în schimbul oferirii de informații avantajoase sau sprijin politic. Se presupune că este vorba despre o formă structurată de influențare care ar putea dura de ceva timp.
Un colaborator al unui europarlamentar italian este în prezent subiectul unei solicitări de extrădare. Autoritățile belgiene doresc să îl interogheze cu privire la posibile plăți și contacte cu reprezentanți ai Huawei. În total, mai mulți angajați ai parlamentariilor ar fi implicați, dar acuzații oficiale nu au fost încă făcute publice.
La perchezițiile din Bruxelles au fost verificate birouri și spații de lucru legate de instituțiile europene. De asemenea, au fost examinate și locuințe private. Poliția federală belgiană și parchetul au colaborat cu alte agenții europene de aplicare a legii. Este de remarcat faptul că și OLAF, serviciul anti-fraudă al UE, este implicat în anchetă, evidențiind gravitatea cazului.
Suspecțiile vizează printre alții pe Tomáš Zdechovský, membru ceh al Parlamentului European, și fostul său asistent. În plus, un colaborator al europarlamentarului italian Andrea Cozzolino este de asemenea investigat. Cozzolino a fost anterior asociat cu scandalul Qatargate, în care influența externă și mita erau în centrul atenției.
În prezent, se încearcă identificarea exactă a dimensiunii rețelei. Ancheta se concentrează pe legăturile dintre Huawei și persoane care aveau acces la informații interne sau procesul decizional din instituțiile UE.
Numeroase țări din UE au decis în ultimii ani să nu accepte tehnologia Huawei în infrastructura lor de comunicare sensibilă. Există temerea că guvernul chinez ar putea obține acces prin Huawei la date confidențiale, precum e-mailuri și documente ale serviciilor guvernamentale. Țări precum Germania, Franța și Olanda au impus restricții din acest motiv.