Comisia pentru Agricultură a Parlamentului European va discuta joi cu vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans, despre cum poate deveni agricultura europeană mai sustenabilă după pandemia de coronavirus. Este prima ocazie pentru Comisia pentru Agricultură să-l interogheze pe Timmermans cu privire la planurile sale încă nepublicate.
Dezbaterile video de la distanță cu Timmermans se vor concentra cel mai probabil pe viitoarea susținere financiară a sectoarelor agricole. Unii europarlamentari susțin includerea sectorului agricol în fondul mega de redresare post-coronavirus; alții consideră „mai sigur” să se păstreze bugetele actuale pentru Politica Agricolă Comună (PAC) existentă.
Însă comisarii UE, miniștrii și liderii guvernelor nu sunt încă de acord asupra fondului mega de redresare. Timmermans a anunțat anterior o nouă politică de Mediu și Climă („Green Deal”), care va implica noi cerințe pentru sectorul agricol, pentru a produce mai sustenabil și prietenos cu mediul.
În aceste zile, Comisia Europeană trebuie să revizuiască toate planurile anterioare în „perioada post-coronavirus” (citit: să le reducă) pentru a elibera sute de miliarde pentru redresare economică și sprijin pentru companii. Astfel, Timmermans nu numai că va trebui să amâne sau să adapteze strategia de la fermă la furculiță (F2F), dar se creează situația în care, în următorii ani, condiții de mediu și climă vor fi legate de subvențiile europene (post-)coronavirus. Astfel, condițiile Green Deal pot deveni parte dintr-un colac de salvare european pentru numeroase industrii și sectoare din țările UE.
La începutul acestei săptămâni, organizații agricole din cele trei țări baltice Estonia, Letonia și Lituania au cerut Comisiei Europene să alinieze noua Politică Agricolă Comună (PAC) cu noul fond mega de redresare post-coronavirus. Fermierii baltici susțin utilizarea noii finanțări multi-anuale (2021-2027) pentru o redresare puternică și echitabilă a economiilor UE după pandemia de coronavirus, conform organizației letone Farmers 'Assembly.
Fermierii baltici consideră că măsurile de redresare trebuie, de asemenea, să pună capăt inegalităților de lungă durată între fermierii UE. Ei subliniază că, de când cele trei țări baltice au aderat la UE în 2004, primesc cele mai mici plăți directe, aproximativ jumătate din plățile medii primite de fermierii din alte țări europene. Aceste plăți au fost, potrivit semnatarilor scrisorii, bazate pe calcule greșite ale productivității fermierilor baltici înainte de aderarea la UE.