Parlamentul European și Comisia Europeană încep miercuri o primă discuție publică politico-parlamentară despre ceea ce ar putea deveni cea mai amplă revizuire intermediară a bugetului multianual al UE din toate timpurile.
Acesta este al doilea pas într-o posibilă renaștere a UE, după ce în februarie și martie miniștrii și șefii de guvern ai țărilor UE au făcut deja primul pas, aprobând un nou tip de fond de ajutor în stil Marshall. Parlamentul European va deschide acum calea pentru ca Comisia să poată revizui complet toate bugetele UE existente.
Cei 27 comisari europeni și președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, explică la Bruxelles modul în care doresc să pună la dispoziție sute de miliarde de euro pentru megafondul de redresare a pagubelor economice cauzate de pandemia de coronavirus. Primele consecințe financiare vor fi probabil prezentate peste o săptămână, pe 20 mai. Acesta va fi al treilea pas în procesul de discutare a includerii acestui megafond anti-coronavirus în bugetele UE.
Toate țările europene au fost afectate de pandemie. Totuși, există riscul unor diferențe mari în privința durerii economice și a șanselor de redresare. Grecia (-9,7% din PIB), Italia (-9,5%), Spania (-9,4%) și Franța (-8,2%) înregistrează o scădere mai puternică decât, de exemplu, Germania (-6,5%).
Aceste cifre sunt încă oficial secrete, însă un memoriu scurs indică un buget maxim de 2 trilioane de euro. Odată bugetele definitiv stabilite (iar comisarii au acceptat deja tăieri în bugetele lor curente!), vor putea fi investiți miliarde de euro pentru relansarea economiei europene.
În culise există încă dezacorduri privind dacă statele care primesc bani dintr-un astfel de fond anti-coronavirus îi primesc ca donație/grant sau ca împrumut, cu sau fără dobândă. În cazul din urmă, trebuie să restituie o parte. Alții vorbesc despre „ipotecă veșnică sau arendă perpetuă”.
Președintele Comisiei parlamentare pentru Buget, belgianul Johan Van Overtveldt (ECR), a afirmat despre „subvenții versus împrumuturi” că ar dori ca veniturile și cheltuielile fondului să echilibreze solidaritatea cu responsabilitatea.
Prezentarea finanțării primilor miliarde (din bugetele 2020 și 2021) pe 20 mai va coincide cu mult așteptata și amânata de două ori prezentare a cuprinzătorului Plan privind schimbările climatice al UE, Green Deal. În primele versiuni ale planului, vicepreședintele Frans Timmermans sublinia clar că multe trebuie schimbate în UE dacă Europa dorește să fie neutră climatic peste cincisprezece sau douăzeci de ani. Aceasta înseamnă o schimbare radicală în utilizarea energiei și a materiilor prime, reducerea poluării mediului și aerului, precum și alte taxe și subvenții.
Comisia Europeană a declarat miercuri după-amiază la Bruxelles că pagubele economice cauzate de pandemia de coronavirus în multe țări nu constituie un obstacol în calea transformării către Green Deal, ba chiar invers, Green Deal poate deveni motorul și impulsul pentru a pune dezvoltarea economică a țărilor UE pe o nouă traiectorie.
Parlamentul European dezbate miercuri cu președintele Comisiei Von der Leyen această nouă propunere. Vineri, Parlamentul va vota o rezoluție care, se pare, va fi adoptată cu o largă majoritate. În plus, miercuri, Parlamentul votează o solicitare adresată Comisiei Europene să prezinte un plan de urgență. Dacă negocierile bugetare eșuează sau întârzie, trebuie garantate subvențiile UE după 1 ianuarie 2021.