Propunerea a fost respinsă la limită, cu 309 voturi pentru, 318 împotrivă și 34 de abțineri.
Compromisul supus votului la Strasbourg avea ca scop simplificarea regulilor privind raportarea sustenabilității și diligența necesară pentru companii. Partidele de stânga și cele verzi au votat împotrivă deoarece considerau că propunerea subminează prea mult ambițiile UE deja stabilite privind clima și drepturile omului.
Fracțiunile de extremă dreaptă au votat de asemenea împotrivă, însă pentru că doreau să reducă regulile și mai mult.
Partidul Popular European (PPE) a condus negocierile în ultimele luni, dar a amenințat că se va alătura partidelor de extremă dreaptă dacă cererile sale nu vor fi acceptate. Aceasta a crescut presiunea asupra social-democraților și liberalilor să cedeze, după care liderii grupurilor lor parlamentare au făcut concesii.
Eurodeputata olandeză Lara Wolters (PvdA/S&D) s-a retras din poziția de co-negociator din cauza nemulțumirii față de noile concesii acordate amenințării PPE. Ea considera că așa-numita „lege anti-ignorare”, menită să țină companiile responsabile pentru abuzurile din lanțul lor de aprovizionare, a fost slăbită prea mult.
Acest compromis a eșuat săptămâna aceasta la votul final din Parlamentul European. Peste treizeci de colegi din grupul S&D al lui Wolters și-au susținut respingerea anterioară și au respins compromisul final.
Sustinătorii unor reguli mai stricte văd respingerea ca pe o șansă ultimă. Ei doresc să restabilească planurile inițiale, care ar include mai multe companii în obligațiile de diligență și raportare. Potrivit lor, Parlamentul are acum posibilitatea să întărească regulile în loc să le slăbească și mai mult.
Varianta respinsă prevedea că doar marile întreprinderi cu peste 5.000 de angajați și o cifră de afaceri anuală de cel puțin 1,5 miliarde de euro ar fi fost obligate să respecte noile reguli. Propunerea anterioară stabilea un prag mult mai mic: 1.000 de angajați și o cifră de afaceri de 450 de milioane de euro.
Organizațiile de mediu au avertizat deja că majorarea pragului ar exclude milioane de angajați de sub supraveghere. Astfel, companiile mai mici ar avea obligații mai mici în a-și verifica furnizorii în privința încălcărilor de mediu sau drepturile omului.
De asemenea, a existat presiune din afara Europei. Grupuri de lobby ale companiilor și guverne, inclusiv din Germania, Statele Unite și Qatar, au încercat să determine UE să relaxeze regulile. Ei se temeau că cerințele mai stricte ar complica comerțul internațional.
Din cauza respingerii, propunerea a fost trimisă înapoi la masa negocierilor. Un nou vot este programat pentru 13 noiembrie.