Parlamentul European dorește mult mai mulți bani pentru Apărare, dar se opune abordării UE

Într-o rezoluție privind bugetul UE după 2027, Parlamentul European solicită un cadru financiar multianual mai flexibil și mai ambițios. Instabilitatea internațională crescută și tensiunile geopolitice, inclusiv retragerea Statelor Unite de pe scena mondială, cer conform eurodeputaților cheltuieli mai mari.

Parlamentul recunoaște necesitatea unor fonduri suplimentare pentru, printre altele, Apărare, războiul din Ucraina, creșterea economică și climă. Totuși, eurodeputații doresc ca aceste cheltuieli suplimentare să nu afecteze politicile sociale și de mediu sau prioritățile actuale ale UE. Dacă această abordare este sustenabilă pe termen lung, rămâne însă incert, conform observatorilor.

În același timp, Parlamentul exprimă critici puternice față de structura propusă de finanțare de către Comisia Europeană. Mai ales planul prin care fiecare țară UE își concepe individual un plan național de investiții (similar fondurilor pentru redresarea după pandemie) întâmpină obiecții. Eurodeputații consideră că acest model nu oferă transparența și controlul parlamentar necesare.

Parlamentul este, de asemenea, nemulțumit de Fondul pentru Competitivitate propus de Comisie. 

În plus, reprezentanții poporului cer ca accesul la fondurile UE să rămână condiționat de respectarea valorilor fundamentale europene și a statului de drept. Un nou sistem de condiționalități trebuie să asigure că cetățenii din statele membre nu sunt pedepsiți pentru politicile guvernelor lor.

Există, de asemenea, îngrijorări privind finanțarea fondului de redresare după pandemie. Parlamentului îi este clar că rambursarea acestor datorii nu trebuie să afecteze alte programe ale UE. De aceea, se insistă pe identificarea de noi surse de venit pentru UE și nu se exclude împrumutul comun pentru provocările transfrontaliere.

Și țările UE vor trebui să își exprime pozițiile față de proiectul cadrului financiar multianual propus. Ulterior, vor urma așa-numitele negocieri trialogice în care țările UE, Bruxelles-ul și Parlamentul European trebuie să ajungă la un punct comun de vedere.