Europarlamentarii sunt îngrijorați de riscurile pentru sănătatea fizică și mintală ale tinerilor utilizatori de rețele sociale și smartphone-uri. Părinții trebuie sprijiniți pentru a putea gestiona activitățile digitale ale copiilor lor, afirmă europarlamentarii.
În plus, utilizarea online trebuie adaptată vârstei. De aceea, Parlamentul propune o vârstă minimă de șaisprezece ani pentru a avea acces la rețele sociale, platforme video și platforme AI. Adolescenții între 13 și 16 ani ar trebui să aibă acces doar cu acordul părinților.
Parlamentul European reiterează apelul deja făcut pentru o interdicție împotriva creării în mod intenționat a dependenței prin produse digitale, precum derularea nesfârșită și videoclipurile ce se redau automat. Aceste măsuri sunt incluse în raportul despre o mai bună protecție online a copiilor la care europarlamentarul olandez Kim Van Sparrentak a fost co-negociator.
Parlamentul dorește ca Comisia Europeană să combată elementele adictive din jocurile online și trucurile de design care determină copiii să cheltuiască mai mulți bani online, cum ar fi monedele false și lootbox-urile. De asemenea, parlamentul a votat în favoarea propunerii lui Van Sparrentak privind recomandările de sănătate referitoare la timpul petrecut în fața ecranelor.
„Nicio auto-disciplină nu mai poate face față trucurilor manipulative ale companiilor tehnologice. Uneori par că suntem zombii ai ecranelor, iar copiii primesc un ecran ca suzetă la orice mică ocazie. Și ceea ce văd copiii online este adesea periculos.”
Van Sparrentak: „Mediul online s-a transformat într-o mlaștină în care algoritmii manipulatori și designul adictiv fac ca copiii să fie tot mai profund atrași într-o lume plină de radicalizare, violență, tulburări alimentare sau ură față de femei. Aceasta are consecințe majore asupra dezvoltării, siguranței și sănătății lor mentale.”
Van Sparrentak este însă critică față de propunerea de a introduce o vârstă minimă de 13 ani pentru rețelele sociale. „Dacă începem să verificăm vârste, acest lucru trebuie făcut în cel mai sigur și eficient mod. Mi-e teamă că se va dezvolta o industrie în jurul scanării fețelor copiilor sau colectării datelor lor. Astfel de măsuri ample trebuie să se bazeze pe o fundație științifică solidă, nu pe negocieri politice în jurul vârstelor.”
În plus, consimțământul parental poate crea situații nedrepte pentru copii, deoarece unii copii ar fi lăsați să folosească rețelele sociale, iar alții nu. Astfel apare o diferență în protecția dintre copiii ai căror părinți au timp și energie să se implice și cei care nu. „Responsabilitatea este pusă din nou integral pe umerii părinților, în loc să fie asumată de companiile tehnologice.”
Anul viitor, Comisia UE va propune o nouă legislație pentru protecția mai bună a consumatorilor online, Legea onestității digitale (Digital Fairness Act, DFA). Recomandările din raportul politicienilor europeni vor fi incluse în această lege.