Organizațiile pentru refugiați au avertizat deja că „UE își pune în cui dreptul la azil”. Ele arată că noile reguli vor permite statelor UE să plaseze solicitanții de azil „temporar” (pe durata procesului administrativ) în tabere aflate în afara teritoriului UE, de exemplu în țări din Africa de Nord sau din Balcani.
Prim-ministrul italian Meloni a făcut deja încercări în acest sens și a înființat astfel de tabere, dar acestea au fost desființate de către Curtea Europeană de Justiție.
Uniunea Europeană va permite în curând returnarea solicitanților de azil fără procese lungi de evaluare. De asemenea, va deveni posibilă expulzarea migranților către țări terțe. Acest lucru va deschide calea pentru desfășurarea procedurilor de azil în afara granițelor UE.
Susținătorii susțin că scopul este de a accelera procedurile și de a crea claritate. Prin evaluarea mai rapidă a cererilor, persoanele care nu au dreptul la protecție vor putea fi trimise înapoi mai devreme.
Votul a avut loc cu sprijinul unei coaliții formate din fracțiuni de centru-dreapta și de dreapta (radicală). Împreună, acestea au constituit o majoritate care a susținut reforma în cadrul parlamentului.
Oponenții din fracțiunile progresiste au votat împotrivă și au criticat sever această decizie. Ei se tem că noua abordare va duce la subminarea drepturilor fundamentale.
Organizațiile pentru drepturile omului și refugiați vorbesc despre o schimbare periculoasă în politica europeană de azil. Potrivit lor, va deveni mai dificil pentru persoanele non-europene să obțină cu adevărat protecție în cadrul Uniunii Europene.
Avertizează că transferul solicitanților de azil către țări terțe poate conduce la situații în care oamenii au o protecție juridică redusă. De asemenea, există teama că responsabilitățile vor fi externalizate în afara UE.
Susținătorii subliniază că aceste reguli sunt necesare pentru a menține sistemul de azil gestionabil. Ei afirmă că statele membre trebuie să aibă un control mai bun asupra fluxurilor migratorii.
Cu aprobarea parlamentului, s-a făcut un pas suplimentar în reformarea politicii europene de azil. Mai târziu în acest an, statele UE și Parlamentul vor trebui să se înțeleagă asupra multor detalii privind implementarea. Rămâne de văzut dacă statele UE vor trebui să preia solicitanți de azil de la alte state sau să contribuie financiar.

