Parlamentul consideră în prezent Rusia drept cea mai mare amenințare externă la adresa democrației europene. Nu este vorba doar despre răspândirea dezinformării, ci și despre efectuarea sau punerea în practică a atacurilor cibernetice, sabotajului, incendiilor intenționate și spionajului. Sunt menționate drept surse ale unor astfel de activități și Belarus, China, Iran și Coreea de Nord.
Prea fragmentat
O comisie parlamentară specială investighează, din sfârșitul lui 2024, ingerințele externe, manipularea informațiilor, atacurile hibride și dezinformarea coordonată. Conform raportului final al comisiei, abordarea europeană actuală este prea fragmentată. Statele membre UE individuale nu ar fi suficient capabile să contracareze astfel de amenințări pe cont propriu.
Comisia Europeană a anunțat anterior un centru european pentru reziliența democratică. Parlamentul dorește ca această organizație să crească și să devină un centru independent de cunoștințe și coordonare, la care toate statele UE să participe obligatoriu. Instrumentele europene existente trebuie reunite acolo, fără a crea noi suprapuneri.
Promotion
Kallas sau VDL?
Încă nu este clar cine va conduce noua atribuție a UE. Unii o consideră o sarcină tipic militară pentru a face față agresiunii și destabilizării ruse. Alții spun că ea are loc în lumea obscură a internetului și comunicării, iar alții văd o legătură strânsă cu diplomația și spionajul.
Pe culoarele de la Bruxelles și Strasbourg circulă de mai multe luni zvonuri și informații neverificate conform cărora președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, împreună cu câteva țări influente (Franța și Germania), doresc să demonteze actualul serviciu diplomatic EEAS al comisarului pentru Afaceri Externe Kaja Kallas, în timp ce Kallas intenționează să conducă noua unitate anti-Rusia în curs de înființare.
Gardian digital
În același timp, sancțiunile existente împotriva Rusiei trebuie extinse asupra persoanelor și organizațiilor care facilitează dezinformarea (fabricile rusești de troli și Telegram). Mai mult, Parlamentul dorește o aplicare mai strictă a regulilor digitale existente, inclusiv a Digital Services Act și a regulamentului AI. Platformele online trebuie să-și asume o responsabilitate mai mare pentru combaterea ingerințelor electorale, inclusiv cele dirijate de boți.
Europarlamentara olandeză din S&D, Kim van Sparrentak (PRO), care a colaborat la raport, consideră că până acum Comisia Europeană a arătat prea puțină ambiție în lupta împotriva acestor amenințări. Potrivit ei, centrul european trebuie să devină un adevărat organism de supraveghere cu competențe și resurse.