La Strasbourg, politicieni din trei grupuri politice ale UE—Conservatorii și Reformatorii Europeni (ECR), Identitate și Democrație (ID) și „Patrioții Europeni”—și-au unit forțele pentru a depune o moțiune de neîncredere. Potrivit mai multor surse, aceștia au strâns cele 72 de semnături necesare pentru acest demers.
Motivul este așa-numitul „Pfizergate”. Președinta Comisiei, Von der Leyen, a comunicat personal atunci cu directorul Pfizer, Albert Bourla, privind achiziția de vaccinuri împotriva COVID-19 în valoare de miliarde de euro. Această comunicare s-a desfășurat parțial prin SMS, dar aceste mesaje nu au fost niciodată făcute publice. Recent, o instanță europeană a decis că Von der Leyen a încălcat astfel obligația de transparență.
Până în prezent, Von der Leyen refuză să comenteze conținutul mesajelor SMS sau implicarea sa personală în negocierile cu Pfizer. Ea se apără susținând că este vorba despre mesaje private, însă această justificare nu convinge mulți europarlamentari.
Mai mulți europarlamentari susțin că Von der Leyen subminează încrederea în instituțiile europene prin refuzul său persistent de a elibera aceste mesaje. Ei afirmă că transparența este vitală, mai ales în cazul unor decizii atât de costisitoare și importante. Totuși, opiniile în Parlament sunt împărțite în privința faptului dacă aceasta reprezintă un motiv suficient pentru a demite întreaga Comisie.
Votul asupra moțiunii este așteptat să aibă loc săptămâna aceasta, în sesiunea plenară de la Strasbourg. Chiar dacă votul va avea loc, este puțin probabil ca moțiunea să obțină majoritatea necesară. Marile grupuri centrist-europene, precum Partidul Popular European (PPE) și social-democrații, continuă să susțină pe Von der Leyen, în ciuda unor critici interne.
Moțiunea de cenzură apare într-un moment sensibil, întrucât Von der Leyen este în prezent aspru criticată și pentru o altă chestiune, în legătură cu care politicieni de stânga și verzi din UE amenință să retragă încrederea față de întreaga Comisie (VDL2). Aceasta se referă la atenuarea sau anularea unor legi din cadrul Green Deal adoptate de Comisia anterioară (VDL1), în special posibila abrogare a directivei anti-greenwash.
Un vot de încredere săptămâna aceasta ar putea slăbi poziția lui Von der Leyen, chiar dacă moțiunea nu va trece. Întregul caz alimentează dezbaterea mai largă despre putere, responsabilitate și control în instituțiile UE. Pentru mulți, votul este un test politic important: cât de profundă este nemulțumirea față de conducerea lui Von der Leyen? Astfel, neîncrederea în jurul lui Von der Leyen nu mai poate fi ignorată politic.