În 2023, au fost utilizate în total 8,8 milioane de tone de îngrășăminte minerale, dintre care 4,7 milioane de tone de azot, 1,1 milioane de tone de fosfor și 3 milioane de tone de potasiu.
Utilizarea îngrășămintelor minerale în UE scade de ani buni, în timp ce aproape nu se autorizează noi pesticide chimice. Agricultura și horticultura solicită aprobarea mai rapidă a noilor produse.
Peste doi ani în urmă, Comisia Europeană (anterioră), ca parte a noii politici alimentare „de la fermă la furculiță”, a propus o reducere etapizată la jumătate a utilizării îngrășămintelor chimice în agricultură și horticultură, însă ceea ce se numea propunerea SUR a fost respinsă în final din cauza unor mari diviziuni în Parlamentul European.
Scăderea constantă a utilizării îngrășămintelor este vizibilă aproape în toate statele membre ale UE. Italia, Franța, Germania și Spania se numără printre cei mai mari consumatori, dar și aici se observă o scădere. Doar în câteva țări mai mici utilizarea a crescut ușor.
Totodată, organizațiile fermierilor avertizează asupra unui impas în domeniul protecției culturilor. Copa-Cogeca și alte federații raportează că numărul substanțelor active permise în pesticide a scăzut drastic în ultimii ani. Din 2001, numărul substanțelor disponibile a scăzut de la 900 la 422.
În 2023, pentru al șaselea an consecutiv, nu au fost autorizate noi substanțe active chimice pentru utilizare în agricultură. Sectorul agricol vorbește despre o stagnare în politica de autorizare. Ei subliniază că nu există alternative viabile pentru produsele interzise sau retrase treptat.
Organizațiile reprezentative își exprimă îngrijorarea privind birocrația europeană. Procesul de aprobare pentru noile produse este lent. Ar exista un buget și personal insuficient pentru o derulare rapidă a procedurilor de autorizare.
Mai multe state membre ale UE cer la Bruxelles ca produsele să nu mai fie interzise fără ca agențiile de evaluare să autorizeze înainte o altă substanță nouă. Conform mai multor surse, pierderea a 85 de substanțe active din 2019 este deosebit de îngrijorătoare, deoarece nu există alternative convenționale noi în locul acestora.
Agricultorii și horticultorii avertizează că lipsa suficientă a mijloacelor de protecție pune în pericol securitatea alimentară. Cultura fructelor și legumelor resimte deja efectele. Potrivit lor, existența anumitor culturi este pusă în pericol dacă nu se intervine rapid.