Discuțiile vin după săptămâni de consultări intense între guvernul belgian și Comisia Europeană. Aceasta intenționează să utilizeze aproximativ 140 de miliarde de euro din fondurile rusești înghețate, aflate pe un cont bancar la Euroclear cu sediul în Bruxelles, pentru un împrumut major către Ucraina.
Euroclear este acum în centrul negocierilor. Datorită acestui rol central, Belgia își asumă mai multe riscuri decât alte țări ale UE, care refuză să dezvăluie detalii despre propriile fonduri rusești înghețate.
Prim-ministrul De Wever refuză momentan aprobarea planului, atâta timp cât țara sa nu primește garanții ferme că Belgia nu va fi responsabilă pentru eventuale revendicări de daune din partea Rusiei. El consideră că riscurile financiare și juridice trebuie să fie împărțite în comun de toate statele UE.
Potrivit unor surse din Bruxelles, Comisia Europeană încearcă să elimine obiecțiile belgiene prin dezvoltarea unui set de garanții juridice, luând în considerare răspunderea comună și garanții valabile la nivelul UE în cazul în care Moscova ar iniția acțiuni legale.
De Wever se plânge că Belgia este pe nedrept percepută drept singura „puiul gras”, în timp ce alte țări occidentale păstrează tăcerea despre partea lor. El solicită mai multă transparență din partea partenerilor europeni și ai G7 privind locația restului de 300 de miliarde de euro în active rusești.
Statele Unite și-au exprimat deja sprijinul pentru planul european, sperând ca un acord să fie atins încă din această lună. Această susținere crește presiunea asupra Belgiei să-și mai relaxeze opoziția.
Cu toate acestea, prim-ministrul belgian rămâne precaut. El dorește ca Uniunea Europeană să-și asume în totalitate responsabilitatea pentru eventualele consecințe juridice. Conform unor surse, De Wever va accepta doar dacă UE îi va oferi o asigurare clară în scris.
Șefii de guverne europeni speră să ajungă la un acord în cadrul summitului din decembrie. Fără consimțământul Belgiei, planul nu poate fi implementat.