Strategia UE pentru biodiversitate a fost lansată în 2020 ca un plan pe zece ani pentru a opri declinul naturii, ecosistemelor și speciilor. La mijlocul perioadei, doar jumătate dintre cele peste 170 de recomandări din plan au fost urmărite efectiv. Doar o mică parte dintre obiectivele de protecție arată îmbunătățiri, iar majoritatea tendințelor rămân negative.
Dintre cele peste 40 de indicatori de măsurare stabiliți pentru progres, o parte semnificativă este insuficient dezvoltată sau chiar absentă. Astfel, este dificil să se determine unde apar îmbunătățiri și unde sunt necesare intervenții. În mod special, lipsa datelor privind calitatea biotopurilor împiedică acțiunile țintite, afirmă biroul european de studii.
Analiza arată că activitățile agricole reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de presiune asupra naturii și biodiversității. Utilizarea intensivă a terenurilor agricole și pierderea pajiștilor contribuie puternic la declinul speciilor și ecosistemelor. Această influență negativă este considerată de mai multe surse drept structurală și dificil de inversat.
Deși în unele țări din UE se înregistrează progrese în amenajarea ariilor protejate și în proiectele de refacere, acestea sunt insuficiente pentru a schimba cursul situației. Doar un număr limitat de țări aplică politicile active pentru atingerea obiectivelor convenite.
Legislația UE existentă privind protecția naturii, precum Directiva Păsărilor și Directiva Habitate, nu este, potrivit evaluării, aplicată sau pusă în aplicare pe deplin. Lipsa de coordonare între statele membre, implementarea fragmentată și finanțarea insuficientă sunt menționate ca motive pentru progresul lent.
O problemă majoră este că multe dintre strategiile sună bine pe hârtie, dar în practică duc abia la acțiuni concrete. Implementarea întârzie din cauza rezistenței politice, intereselor economice și monitorizării deficitare, se afirmă.
Comisia Europeană face apel la eforturi consolidate în următorii cinci ani. Se insistă pe introducerea accelerată a instrumentelor lipsă de măsurare, pe protejarea mai bună a habitatelor naturale și pe creșterea implicării cetățenilor și autorităților locale.
Fără un efort suplimentar, majoritatea obiectivelor din strategia pentru biodiversitate 2030 nu vor fi atinse. Tendința actuală indică un declin continuu al naturii și diversității speciilor în aproape toate statele membre ale UE, cu riscuri mari pentru ecosisteme, agricultură și sănătatea publică, concluzionează studiul JRC.