Mai mult, trei sferturi (74%) consideră că țara lor a beneficiat de pe urma calității de membru UE. Peste 60% susțin un rol mai important pentru Parlamentul European. Această opinie este în special puternică în rândul tinerilor. La nivel național, rezultatele privind un rol crescut al UE variază de la 87% în Suedia până la 47% în România și 44% în Polonia. În Olanda acest procentaj este de 84%.
Aproape trei sferturi dintre cetățenii UE (74%) consideră că țara lor a profitat de pe urma aderării la UE. Acesta este cel mai ridicat rezultat înregistrat vreodată într-un sondaj Eurobarometru pentru această întrebare, de când a fost pusă prima dată în 1983.
Și în Olanda există un acord larg că țara a beneficiat de pe urma calității de membru UE. 85% afirmă că Olanda a avut avantaje în acest sens. În contextul actual, respondenții menționează contribuția UE la menținerea păcii și consolidarea securității (35%) drept principalul motiv pentru care aderarea este considerată benefică. În Olanda acest procentaj ajunge chiar la 50%.
De asemenea, există un acord larg între cetățenii UE că statele membre UE trebuie să fie mai unite pentru a face față provocărilor globale actuale (89%) și că Uniunea Europeană are nevoie de mai multe resurse (adică bani) pentru a aborda provocările viitoare (76%). Această perspectivă este vizibilă și în Olanda, unde 93% dintre cei chestionați afirmă că țările UE trebuie să fie mai unite și 75% consideră că UE are nevoie de mai multe resurse pentru aceasta.
Apărarea și securitatea sunt menționate și de către olandezi drept principala prioritate pe care UE ar trebui să o abordeze. În alte țări, cea mai mare preocupare rămâne însă condițiile de viață proprii, inflația, creșterea prețurilor și costurile de trai, cu valori maxime în Portugalia (57%), Franța (56%), Slovacia (56%), Croația (54%) și Estonia (54%).
În Olanda se observă anumite diferențe. Astfel, 48% consideră că apărarea și securitatea trebuie să fie o prioritate de top în Parlamentul European, în timp ce 41% cred că și acțiunea împotriva schimbărilor climatice ar trebui să fie pe agendă, urmată de migrație și politica de azil (33%). Acest procent variază de asemenea între generații, fiind mai scăzut în rândul respondenților tineri (36% comparativ cu 47% în grupul de 25-39 ani și 51% pentru persoanele peste 40 de ani).