Cipru începe președinția într-un moment în care Uniunea Europeană se confruntă cu provocări majore. Conflictele internaționale și incertitudinea geopolitică sunt în centrul agendei. Țara dorește să ofere în această perioadă o direcție activă rolului UE pe scena mondială.
Este a doua oară când Cipru exercită președinția rotativă. În ultimii paisprezece ani contextul european s-a schimbat profund. Dacă înainte predominau probleme economice, acum securitatea, conflictele internaționale și poziționarea politică sunt prioritare.
Președintele Nikos Christodoulides subliniază că Uniunea Europeană trebuie să devină mai puternică și mai autonomă, dar în același timp să rămână deschisă colaborării cu alte părți ale lumii. Securitatea și apărarea sunt elemente importante pe agenda sa. Cipru dorește să susțină inițiative care să întărească apărarea europeană și să crească gradul de pregătire al UE.
Războiul din Ucraina joacă un rol central. Cipru își propune să mențină Ucraina pe agenda europeană cu prioritate înaltă. Acest subiect este strâns legat de discuțiile despre securitate, politica externă și viitorul Uniunii Europene.
De asemenea, extinderea UE primește o atenție deosebită. Cipru dorește progrese în procesele de aderare și vede extinderea nu doar ca o alegere politică, ci și ca parte a securității și stabilității mai largi a Europei.
Pe lângă Ucraina, președinția se va concentra și pe Orientul Mijlociu. Cipru subliniază importanța unor legături mai puternice și a unei colaborări mai bune între UE și țările din această regiune, având în vedere tensiunile persistente de acolo.
Președinția cipriotă va readuce în atenție și problema ocupării teritoriale turcești (din 1974) a unei părți din nordul Ciprului. Zeci de ani comunitatea internațională a încercat, fără succes, să aducă cele două țări la masa negocierilor. Recent, din partea turcă pare să fie o atitudine mai flexibilă.