Principiul unanimității se aplică printre altele admiterea noilor state membre și stabilirea bugetelor anuale (și astfel asupra tuturor problemelor financiare importante). Astfel, Orban împiedică până în prezent acordarea de sprijin financiar suplimentar pentru Ucraina.
Președintele grupului Manfred Weber, din cadrul celui mai mare grup al creștin-democraților din Parlamentul European, a pledat săptămâna trecută într-un interviu acordat săptămânalului german Der Spiegel pentru eliminarea acestui principiu. Iar luni trecută, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și-a exprimat sprijinul pentru aceasta.
Un nou impuls
Uniunea Europeană se află astfel în pragul unei posibile schimbări puternice în procesul decizional. Schimbarea recentă a puterii în Ungaria oferă, conform liderilor de la Bruxelles, un nou impuls pentru limitarea dreptului de veto al statelor UE.
Promotion
Mai ales în privința unor subiecte sensibile precum sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul pentru Ucraina, UE a întâmpinat blocaje, susțin Von der Leyen și Weber. Dreptul de veto a condus acolo la întârzieri și blocări repetate.
Potrivit președintei Comisiei Europene, acesta este momentul pentru a trage învățăminte din acea perioadă. Ea afirmă că UE rămâne vulnerabilă atâta timp cât un singur stat membru poate bloca decizii susținute de restul.
Majoritate calificată
De aceea, ea pledează pentru trecerea la luarea deciziilor prin majoritate calificată. Aceasta înseamnă sprijinul a aproximativ trei sferturi din statele UE. În acest sistem, propunerile pot fi adoptate dacă o majoritate suficient de largă este de acord. Acest sistem este deja utilizat pentru decizii mai puțin importante.
Schimbarea puterii în Ungaria este văzută la Bruxelles ca o oportunitate de a sparge această situație. Cu un nou guvern care pare să adopte o direcție diferită, se creează spațiu pentru a accelera dezbaterea privind reformele.
Sensibilitate politică
În același timp, schimbarea propusă este sensibilă din punct de vedere politic. Modificarea regulilor de luare a deciziilor necesită acordul statelor membre. Unele țări se tem că își vor pierde influența asupra politicii lor externe.
De asemenea, există îngrijorarea că țările din minoritate ar putea fi obligate să accepte decizii cu care nu sunt de acord. Aceasta face ca discuția să fie complexă și potențial divizantă.
Chiar și după Brexit
Totuși, în cadrul UE crește convingerea că sistemul actual nu funcționează întotdeauna. Susținătorii reformei semnalează că acțiunile rapide și comune devin tot mai importante într-un mediu internațional agitat. Criticii au remarcat că elanul se va stinge rapid, făcând referire la plecarea britanicilor din UE. Chiar și critica Brexitului la adresa funcționării UE nu a dus la schimbări majore.
Următoarea perioadă va arăta dacă statele UE sunt dispuse să renunțe cu adevărat la dreptul lor de veto. Oricum, rezultatul alegerilor din Ungaria a accelerat din nou dezbaterea.