Majoritatea europenilor sunt dispuși să-și adapteze obiceiurile alimentare, cu condiția să nu fie prea scump. Insectele sau hrana de laborator nu stârnesc prea multă poftă, dar vegaburgerii, lintea și fasolea sunt larg acceptate ca alternative.
Un studiu comun realizat de organizațiile consumatorilor din douăsprezece țări ale UE arată că pandemia de coronavirus a schimbat modul în care țările europene privesc hrana și alimentația. Rămâne totuși de văzut în ce măsură tendința de a găti mai des acasă sau de a cumpăra mai multe produse locale va persista. Factorii de decizie ar trebui să țină cont de acest aspect, susține organizația reprezentativă a consumatorilor BEUC.
Doi din trei respondenți sunt dispuși să-și schimbe obiceiurile alimentare din motive de mediu. Există însă obstacole care îi împiedică în prezent să facă acest lucru. Prețul este primul obstacol invocat de consumatori în privința alimentelor mai durabile, dar aceștia semnalează și lipsa informațiilor.
Peste patru din zece persoane au încetat să mai consume carne roșie din motive de mediu, arată cercetarea organizațiilor consumatorilor din unsprezece țări ale UE, printre care și Olanda. Mulți dintre cei 11.000 de respondenți sunt dispuși să cumpere mai multe fructe și legume de sezon și să mănânce mai des vegetarian, cu condiția să nu fie prea scump. Consumul redus de produse lactate rămâne însă dificil. De asemenea, mulți oameni par să subestimeze impactul propriilor obiceiuri alimentare asupra mediului și climei, este o altă concluzie a studiului.
Potrivit cercetătorilor, consumatorii caută informații mai bune pe etichetele alimentelor și mai multe opțiuni durabile. Guvernele, producătorii de alimente și comercianții ar putea juca un rol crucial în acest sens.
Prețul și marketingul joacă în continuare un rol principal în modelul zilnic de consum, spun organizațiile consumatorilor, însă pe lângă gust și preț, mediul și clima devin factori tot mai importanți în alegerile alimentare.