Motivați de necesitatea economică, fermierii aleg o cultură care, deși profitabilă, este și ilegală și riscantă. Consecințele sunt profunde, variind de la creșterea criminalității și violenței, până la probleme de securitate alimentară și implicarea criminalității internaționale.
Mai ales în nordul Albaniei, unde fermierii cultivau tradițional legume și fructe, câmpurile sunt acum acoperite de plante de canabis. Această schimbare este impulsionată de profitabilitatea ridicată a canabisului comparativ cu culturile agricole tradiționale. Canabisul oferă un randament mult mai mare pe hectar.
Tranziția către cultivarea canabisului a generat diverse reacții în societatea și politica albaneză. Există deja politicieni care susțin că fermierii ar fi nebuni dacă nu ar face această schimbare. Această observație reflectă amploarea transformării și îngrijorarea pe care o stârnește.
Creșterea culturii de canabis a dus și la o amplificare a criminalității și problemelor de securitate în regiune. Poliția a descoperit și distrus mai multe plantații mari de canabis, cum ar fi descoperirea recentă a 20.000 de plante la granița cu Kosovo și distrugerea a 320 de plante în Vlora.
Luarea măsurilor împotriva culturilor ilegale a avut uneori consecințe tragice. Într-un incident din așa-numitul „regat al canabisului” din Albania, un polițist a fost ucis într-un schimb de focuri cu infractorii. Acest eveniment subliniază pericolele și natura violentă a industriei ilegale a canabisului din țară.
Deși cultivarea canabisului oferă avantaje economice pe termen scurt fermierilor albanezi și zonelor rurale, aceasta aduce și riscuri și dezavantaje considerabile. Dependența de o cultură ilegală face ca fermierii să fie vulnerabili la urmărire penală și violență.
În plus, tranziția către canabis duce la o reducere a producției de culturi tradiționale, ceea ce poate amenința securitatea alimentară în regiune și poate conduce la creșterea prețurilor la alimente.

