Votul nu a fost pentru aderarea imediată la UE, ci pentru decizia dacă Islanda ar trebui să reia negocierile suspendate anterior. Pe parcursul numărării, ambele tabere au fost mult timp apropiate ca procentaje. Reykjavík a fost singura regiune care a votat majoritar în favoarea reluării negocierilor.
Prim-ministrul Kristrún Frostadóttir a făcut parte din susținătorii unor noi negocieri. Ea dorea ca Islanda să reia discuțiile cu Bruxelles privind condițiile în care țara ar putea eventual să adere. După rezultatul referendumului, însă, a confirmat că guvernul său nu va continua negocierile în această sesiune.
Decizie democratică
Frostadóttir a prezentat rezultatul nu ca o înfrângere, ci ca o decizie democratică. Peste 80% dintre cetățenii cu drept de vot au participat la referendum. Ea a mai subliniat că 47% au votat pentru reluarea negocierilor și a declarat că și această poziție trebuie luată în considerare.
Promotion
Și Uniunea Europeană a reacționat prudent. Comisia Europeană a declarat că respectă alegerea poporului islandez. Președintele Consiliului European, António Costa, a subliniat de asemenea că se respectă rezultatul democratic. Totodată, Costa și Frostadóttir și-au exprimat dorința de a întări relația bilaterală.
Zonele de pescuit
În ciuda respingerii, Islanda rămâne legată strâns de UE. Comisia Europeană desemnează țara drept un partener apropiat, iar Costa a descris Islanda ca fiind unul dintre cei mai apropiați și mai de încredere parteneri ai Uniunii. Islanda are de asemenea acces larg pe piața internă europeană.
Un punct dispute esențial rămâne pescuitul. Acest sector are un rol mare în economia și identitatea Islandei. Oponenții negocierilor noi se tem de consecințele aderării la politica comună europeană în domeniul pescuitului. La aderarea la piața comună, și navele de pescuit din celelalte state UE ar primi acces la apele bogate în pește ale Islandei. Și în negocierile anterioare pentru aderare pescuitul a fost unul dintre cele mai dificile subiecte.
Geopolitică
Aceste discuții anterioare au început în 2010, după ce Islanda a depus o cerere de aderare la UE. Negocierile inițial au făcut progrese, dar au fost suspendate în 2013.
Noul referendum a fost promis deja de actualul guvern. Votul a fost anticipat datorită contextului geopolitic în schimbare. (Revendicările americane asupra Groenlandei și războiul Rusiei împotriva Ucrainei). Aceste tensiuni au influențat dezbaterea, dar argumentele interne au rămas importante.