O majoritate pentru nu înseamnă neapărat că Islanda va deveni membră UE. Guvernul optează pentru un proces în două etape. Mai întâi, populația decide dacă Reykjavik trebuie să reia negocierile cu Bruxelles. Dacă în final se ajunge la condiții de aderare, acestea vor fi supuse unui al doilea referendum național.
Islanda a solicitat aderarea la UE în 2009 și a început negocierile un an mai târziu. Aceste discuții au fost suspendate în 2013 după ce a venit la putere un guvern eurosceptic. Astfel s-a pus capăt temporar a aproximativ patru ani de negocieri privind aderarea la Uniune.
Amenințarea războiului
Războiul din Ucraina a reaprins dezbaterea privind poziția Islandei în Europa. Situația internațională de securitate deteriorată este menționată ca unul dintre motivele pentru care cooperarea europeană mai strânsă a revenit urgent pe agenda politică.
Promotion
Dezvoltările din jurul Groenlandei joacă și ele un rol. Viitorul strategic al zonei Nord-Atlantice și Arctice a intensificat discuția despre poziția Islandei și relația sa cu Europa. Din acest motiv, referendumul este privit nu doar dintr-o perspectivă economică, ci și una de securitate.
Economic
De asemenea, creșterea costurilor vieții are un impact. Incertitudinea economică a sporit interesul pentru aderarea la UE. Sondajele indică o creștere a sprijinului pentru apropiere, dar populația rămâne împărțită, iar rezultatul referendumului poate fi strâns.
Unul dintre cele mai importante obstacole rămâne pescuitul. Acesta este un sector important pentru Islanda, în timp ce aderarea la UE ar impune acorduri privind, printre altele, cotele de captură, zonele de pescuit și politica comună europeană în domeniul pescuitului. Agricultura este de asemenea menționată ca un domeniu sensibil în eventualele noi negocieri.
SEE și Schengen
Între timp, Islanda este deja strâns legată de Uniunea Europeană. Prin Spațiul Economic European, participă la piața internă și aplică deja o mare parte din reglementările europene. Mai mult, țara face parte din zona Schengen, fără a fi membră a UE.
Prin urmare, votul se referă și la suveranitate. În fața preocupărilor privind controlul național al resurselor naturale și luarea deciziilor, există argumente pentru o cooperare economică și strategică europeană mai strânsă. La o majoritate pentru, procesul efectiv de negociere începe abia atunci. Ulterior, islandezii pot decide separat dacă condițiile negociate sunt suficiente pentru a adera efectiv la UE.