Președintele francez Emmanuel Macron dorește reformarea procedurii de aderare pentru acceptarea noilor țări în UE. Abia după aceea dorește să discute posibilitatea acceptării unor noi state. El și-a pus acum planurile pe hârtie.
Sfârșitul săptămânii trecute, Parisul a trimis un propunere către guvernele europene cu idei pentru o nouă strategie de extindere. Esența acesteia constă în cerințe mai stricte pentru procesul de negociere, inclusiv posibilitatea de a anula o acceptare. Drept urmare, se așteaptă ca aceste negocieri să dureze chiar mai mult.
Potrivit lui Macron, procedurile actuale de aderare nu mai sunt potrivite. Pentru a crea din nou un sprijin pentru acceptarea mai multor țări, el recomandă reformarea procesului. Franța vrea să împartă negocierile de aderare în șapte faze. Standardele europene privind respectarea statului de drept trebuie să fie tratate primele. De asemenea, procesul de aderare trebuie să poată fi suspendat, de exemplu în cazul Turciei.
Luna trecută, Franța, Danemarca și Olanda au refuzat să inițieze negocierile privind aderarea la UE pentru Macedonia de Nord și Albania. Comisia Europeană, viitoarea președintă a Comisiei Ursula von der Leyen și președintele în exercițiu al Consiliului European Donald Tusk au fost extrem de critici în acest sens. De asemenea, Parlamentul European a considerat această poziție o greșeală strategică.
Majoritatea țărilor UE consideră că Parisul folosește nemulțumirea de lungă durată față de situația actuală drept un pretext pentru a ține Macedonia de Nord și Albania afară. Potrivit Comisiei Europene și majorității celorlalte țări UE, aceste două țări sunt pregătite să înceapă negocierile de aderare.
UE dorește să existe claritate privind cele două țări din Balcani înainte de summitul Balcanilor din mai de la Zagreb. Ministrul olandez Blok a declarat că nu se lasă presat de timp. Pentru Olanda, este încă esențial ca noile țări UE să arate cu adevărat progres înainte de a fi pregătite pentru aderare.
Olanda insistă de ceva vreme în UE pe măsuri împotriva infracționalității comise de bandele de hoți nomazi, combaterea corupției și o independență sporită a sistemului judiciar. Din acest motiv, Olanda încă nu dorește să permită cetățenilor unor state UE să călătorească fără viză și amenință cu măsuri împotriva țărilor UE care sunt prea relaxate.
Ministrul olandez a afirmat că unele țări UE sunt deschise la ajustări și îmbunătățiri ale procedurii de aderare. Rămâne de văzut dacă astfel propunerea franceză va rămâne complet valabilă.