Comisia Europeană ia în considerare, printre altele, restricții pentru vizele turistice rusești. Prin aceasta, Bruxelles vrea să reducă și mai mult afluxul de vizitatori. Anterior, câteva milioane de ruși vizitau țările UE. Anul trecut erau doar jumătate de milion, în special ruși bogați. Se discută încă despre un interzicerea completă a intrării, însă există încă dezacorduri între statele membre UE care sunt pentru sau împotrivă.
Totodată, se ia în calcul limitarea libertății de mișcare a diplomaților ruși în spațiul Schengen. În special statele UE de la granița de est fac presiuni pentru restricții, din teama de sabotaj și spionaj. Susținătorii consideră că aceasta este o modalitate de a preveni abuzul de privilegii diplomatice, în timp ce statele mai sceptice avertizează asupra posibilelor represalii din partea Moscovei.
Al nouăsprezecelea pachet de sancțiuni vizează și comerțul cu energie. Comisia Europeană dorește să extindă restricțiile existente asupra exportului de petrol rusesc. Sunt menționați și jucători externi: rafinării independente din țări precum China și India pot fi incluse pe lista sancțiunilor dacă sunt implicate în revânzarea petrolului rusesc, subminând astfel sancțiunile.
Un alt element important privește fondurile rusești înghețate. Parlamentul European a cerut eliminarea restricțiilor privind confiscarea acestor fonduri bancare rusești, astfel încât banii să poată fi utilizați pentru reconstrucție și sprijin militar pentru Ucraina. Comisia analizează structuri juridice pentru a putea folosi acești bani fără a încălca reglementările internaționale bancare existente.
Între timp, Moscova a reacționat dur. Kremlinul a avertizat că orice tentativă de a transfera active de stat sau private rusești către Ucraina va fi considerată o acțiune ostilă. Autoritățile ruse amenință cu măsuri de represalii împotriva țărilor care se fac vinovate de acest lucru. Moscova subliniază, de asemenea, că cetățenii și companiile europene ar putea fi afectați în urma unor astfel de acțiuni de răspuns.
Presiunea asupra Rusiei nu crește doar din punct de vedere economic. Tensiunile militare sunt, de asemenea, în creștere, după ce drone rusești au pătruns recent în spațiul aerian al Poloniei și României. În Polonia, câteva drone au fost doborâte de avioane NATO, în timp ce în România dronele nu au fost împiedicate. Aceste incidente sporesc îngrijorările privind o posibilă escaladare militară mai amplă.
Mai multe țări NATO susțin instituirea unei zone de interdicție a zborului pentru dronele rusești. O asemenea măsură ar putea fi valabilă nu doar la granița cu Polonia, ci și deasupra Ucrainei. Pentru a lua o astfel de decizie este necesară o solicitare formală din partea Kievului. Rusia a avertizat că va considera acțiunile NATO împotriva dronelor rusești în spațiul aerian ucrainean drept atacuri directe.
În același timp, instituțiile UE urmăresc cu mare îngrijorare exercițiile militare pe care Rusia le desfășoară aproape de granița cu Polonia. Aceste manevre de amploare sunt văzute ca o potențială provocare la adresa NATO.