Șefii de stat și de guvern ai UE se reunesc pentru a treia oară în doar două săptămâni pentru a discuta criza coronavirusului. Încă o dată, consultările se desfășoară prin videoconferință. Șefii de stat discută despre cum să abordeze consecințele economice ale izbucnirii pentru a nu ceda financiar.
Există în continuare dezacord privind subvențiile europene suplimentare, așa cum s-a văzut miercuri într-o reuniune a miniștrilor de Finanțe. Nouă țări au făcut miercuri apel pentru crearea unui „instrument de datorie” european, însă alte state UE sunt mai reticente. Olanda este chiar explicit împotriva consolidării datoriilor țărilor UE. Acestea ar putea fi obligațiuni europene, sau în acest context numite „coronabonduri”.
Este posibil ca șefii de stat să mandateze miniștrii de Finanțe ai statelor din zona euro să deschidă credite prin fondul de urgență ESM pentru investiții legate de coronavirus. Statele din zona euro sunt acționari ai acestui ESM. Guvernul italian dorește să utilizeze fondul ESM împotriva crizei coronavirusului, fără condițiile obișnuite. Dacă țările primesc ajutor din acest fond de urgență, în prezent există încă cerința ca acestea să implementeze reforme. Italia este una dintre țările cele mai grav afectate la nivel global de pandemia coronavirusului.
Premierul italian Giuseppe Conte a făcut anterior un apel pentru utilizarea ESM. Fondul poate împrumuta în prezent 410 miliarde de euro. ESM poate de asemenea să creeze un program care să-i ofere Băncii Centrale Europene posibilitatea de a cumpăra nelimitat titluri de stat ale statelor din zona euro. Acest lucru nu a mai fost realizat până acum. Statele membre sunt divizate în privința utilizării ESM. Ministrul olandez Wopke Hoekstra (Finanțe) a declarat anterior că fondul de urgență trebuie folosit doar după ce toate celelalte măsuri economice împotriva crizei coronavirusului au eșuat.
Însă presiunea asupra Olandei crește, acum că nouă țări conduse de președintele francez Macron și de italianul Conte sunt pentru introducerea unui nou „instrument de datorie” prin care toate cele 27 de state membre să strângă fonduri în comun. În acest caz, banii nu vor proveni din fondul ESM al țărilor din zona euro, ci din obligațiuni de stat ale tuturor celor 27 de țări UE. Potrivit lui Macron, acest lucru ar fi benefic pentru finanțarea pachetelor de măsuri împotriva impactului economic al virusului.
Macron face acest apel într-o scrisoare deschisă adresată președintelui UE Charles Michel. Scrisoarea este semnată și de liderii Italiei, Belgiei, Greciei, Irlandei, Luxemburgului, Sloveniei, Spaniei și Portugaliei. Acest lucru nu este nou, deoarece și în criza precedentă Franța a susținut puternic obligațiunile europene, deoarece astfel împrumuturile sunt mai puțin riscante. În fond, țările mai bogate, inclusiv Germania și Olanda, oferă garanții.
Ca și atunci, Olanda și Germania nu sunt încântate. Se așteaptă ca grupul Euro să nu ajungă la un acord și să amâne discuția pentru liderii de guvern care vor avea o videoconferință joi seara. Și atunci premierul Rutte nu va fi entuziasmat. „Țările care nu au făcut reforme sunt cele care acum cer cu cea mai mare ardoare forme exotice de reforme, iar asta nu vom face”, spun cercuri din cabinetul olandez.
Prin aceasta, premierul Mark Rutte riscă să fie din nou etichetat joi seara în cadrul UE drept „zgârcit și avar”, după ce anterior la Bruxelles s-a opus unei ușoare creșteri a bugetului multianual al UE. De asemenea, din această atitudine reticentă este nesigur dacă celelalte țări UE ar fi dispuse să satisfacă solicitarea Olandei pentru mai mult sprijin financiar dedicat unor părți mai mari ale agriculturii și horticulturii olandeze.