Un prim pas ar putea fi ca țările care aderă să primească temporar un drept de veto limitat. Recent, Olanda, împreună cu Franța, Germania, Belgia și Luxemburg, a propus ca noii veniți să nu poată vota temporar sau să exercite drept de veto asupra politicii externe și de securitate, asupra bugetului UE și asupra viitoarelor extinderi.
Instrument de presiune
Astfel se dorește prevenirea utilizării dreptului de veto ca instrument de presiune în probleme politice interne, așa cum au făcut anterior Polonia și Ungaria.
Comisarul UE pentru Extindere, Marta Kos, va prezenta în septembrie propuneri menite să asigure guvernabilitatea Uniunii atunci când sunt primiți noi membri. Miniștrii de Externe ai țărilor UE vor discuta la 15 octombrie extinderea și noile reguli de aderare, iar scopul este ca șefii de stat și de guvern să ia o decizie la un summit special de toamnă în decembrie.
Promotion
Olanda dorește de asemenea să prevină ca extinderea să complice procesul decizional. Ministrul de Externe Tom Berendsen (CDA) susține ajustarea sau desființarea sistemului de veto și trecerea la votul cu majoritate calificată. Potrivit lui, războiul de agresiune al Rusiei în direcția vestică arată clar că Ucraina și Moldova trebuie să devină parte a UE, iar alte țări candidate (precum Muntenegru) după pregătiri îndelungate îndeplinesc aproape toate criteriile de aderare.
Două viteze
Atât Kos, cât și Berendsen consideră că în UE ar trebui să se poată lucra și cu „pachete parțiale”, în care nu toate țările să participe la toate domeniile. Criticii se tem că astfel s-ar putea crea o „decizie UE cu două viteze”. Berendsen a fost însă clar că, din punctul de vedere al Olandei, acest lucru trebuie să aibă consecințe și pentru bugetul multianual european (MFK).
Totodată, se ia în considerare o formă etapizată de aderare. Țările candidate ar putea să se apropie pas cu pas de UE, în loc să devină pe moment membre cu toate drepturile de îndată. Se poate lua în calcul, de exemplu, neîncluderea până acum a agriculturii ucrainene în politica agricolă comună europeană.
Regulile UE mai stricte trebuie să prevină și ca noii membri să renunțe după aderare la normele democratice europene și statul de drept. Olanda consideră că subvențiile UE pot fi suspendate dacă noii veniți nu respectă angajamentele.
Chestiune de securitate
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a făcut ca extinderea să fie în același timp o problemă de securitate. Berendsen afirmă că viitoarea aderare a Ucrainei la UE este de mare importanță pentru securitatea europeană. Guvernul olandez vede viitorul Ucrainei în Uniunea Europeană, dar Kievul trebuie să implementeze un amplu program de reforme, mai ales pe zona statului de drept și combaterea corupției.
Astfel extinderea și reformarea UE sunt tot mai des tratate ca un proces unitar. Berendsen a declarat după eveniment, într-un dialog cu jurnaliști olandezi, că nu mai e o problemă dacă unele țări sunt pregătite pentru UE, ci dacă UE este pregătită pentru ele. De asemenea, a spus că unele reforme și metode de lucru noi „ar fi trebuit de fapt implementate deja înainte de Brexit”.