Nucleul conflictului se învârte în jurul Curții Constituționale poloneze, numită de președinte. Potrivit Curții Europene de Justiție, această curte a încălcat principii fundamentale ale dreptului UE și nu poate fi considerată independentă sau imparțială. Această judecată scoate la lumină vechi tensiuni în politica poloneză.
Guvernul actual condus de premierul Donald Tusk afirmă că urmează o direcție pro-europeană. Cabinetul său nu recunoaște hotărârile Curții Constituționale care contravin dreptului UE și privește recentul verdict european ca pe o obligație de a interveni.
Președinția este în totală opoziție. Președintele Karol Nawrocki nu a susținut reformele sistemului juridic. Astfel, încercările guvernului de a inversa schimbările anterioare au fost blocate.
Tensiunea provine din reformele fostului guvern PiS, care au exercitat influență politică asupra instanțelor supreme. Curtea Constituțională a avut un rol central și a declarat anterior că Constituția poloneză are prioritate față de dreptul UE.
Acest punct de vedere se ciocnește direct cu cel al guvernului. Acesta afirmă că valorile UE sunt juridic obligatorii și că Polonia nu poate să le evite. Potrivit guvernului, Curtea Poloneză subminează statul de drept și poziția Poloniei în Uniunea Europeană.
Curtea Constituțională însă se opune. Aceasta susține că hotărârea europeană nu afectează funcționarea sa și că instanța europeană nu are competență asupra tribunalului polonez. Astfel, blocajul instituțional persistă.
Atâta timp cât președintele și guvernul sunt în opoziție frontală, rămâne neclar când și cum vor putea avea loc reformele. Cert este că hotărârea din Luxemburg a înrăutățit conflictul și a scos mai evident la iveală contradicțiile politice din Polonia.