În țara vecină Olanda, guvernul extrem de dreapta PVV a fost demis din cauza disputei privind extinderea controalelor la frontieră împotriva sosirii străinilor.
Cei trei solicitanți de azil somalezi au fost în mai, la sosirea în gara Frankfurt an der Oder, trimiși înapoi în Polonia de către poliția de frontieră germană, fără ca cererile lor de azil să fie procesate în Germania. Tribunalul a decis că acest lucru a fost contrar Regulamentului Dublin al UE. Legile UE prevăd că statele membre trebuie să permită străinilor să depună cereri de azil dacă nu reprezintă o amenințare la ordinea publică.
Decizia reprezintă un pas înapoi pentru politica migratorie a guvernului Merz. La scurt timp după preluarea mandatului, Merz, sub presiunea creșterii partidului anti-imigrație AfD (Alternative für Deutschland), a anunțat că Germania va adopta o politică de admitere mai strictă. În mai a fost emis un ordin de respingere a migranților neautorizați, inclusiv a solicitanților de azil, la frontieră.
Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a apărat politica mai strictă în ciuda hotărârii instanței și a declarat că guvernul va continua să refuze accesul persoanelor la frontieră, în cadrul limitelor dreptului european. Se așteaptă ca acest lucru să ducă la mai multe procese.
Critici, inclusiv partidul de opoziție Verzii și organizația pentru drepturile omului Pro Asyl, consideră decizia instanței o confirmare că noua politică migratorie este contrară dreptului european.
Hotărârea are și implicații mai largi pentru alte țări UE. Ea subliniază că măsurile naționale de refuzare a accesului solicitanților de azil trebuie să respecte politica europeană de azil, așa cum este stipulată în Regulamentul Dublin. Aceasta poate avea consecințe pentru țările care analizează sau au implementat măsuri similare.
În Olanda, planurile pentru legi ale azilului și mai stricte au generat această săptămână tensiuni politice în cadrul coaliției. Guvernul extrem de dreapta condus de liderul partidului PVV, Geert Wilders, a fost demis marți după ce cei trei parteneri de coaliție au refuzat să mai agraveze legile stricte de azil deja convenite, dar încă neimplementate.
La fel ca anterior în Germania, unde creșterea AfD a pus presiune pe creștin-democrații CDU, și în Olanda conservatorii de dreapta VVD și-au înăsprit poziția anti-imigrație sub influența creșterii PVV a lui Wilders. Oponenții au atras atenția asupra limitărilor juridice impuse de dreptul european și de decizia recentă din Germania. În cercurile politice olandeze se vorbește acum despre organizarea unor alegeri anticipate în toamnă.
Guvernul german se confruntă acum cu provocarea de a-și adapta politica migratorie la reglementările europene. În același timp, presiunea internă din partea forțelor politice precum AfD pentru o politică migratorie mai strictă rămâne. În campania electorală olandeză ce urmează, acest subiect va juca din nou un rol important.

