Într-un interviu cu un post de televiziune australian, Rutte a declarat că un acord de pace ar putea însemna ca Rusia să își păstreze controlul asupra unei părți din provinciile estice ale Ucrainei și asupra Crimeei. El consideră că acest lucru ar reprezenta un „armistițiu înghețat”, în care situația de pe teren este acceptată, dar nu recunoscută formal.
Aceste declarații vin înainte de momentul în care liderii europeni și președintele ucrainean Zelenski vor ține o videoconferință comună, în cadrul căreia se va discuta și despre modul în care își vor formula pozițiile față de Statele Unite și Rusia.
Înaintea unei întâlniri programate în Alaska între președintele american Trump și președintele rus Putin, liderii europeni au făcut un apel comun prin care cer să nu se încheie acorduri care să transfere teritoriu ucrainean către Rusia. Declarația subliniază că pacea durabilă este posibilă numai cu suveranitate completă pentru Ucraina.
Ungaria nu a semnat această declarație comună. Premierul Orban, cunoscut în UE și NATO ca fiind pro-Rusia, s-a delimitat de această poziție. Refuzul său a creat diviziuni în tabăra europeană chiar înaintea discuțiilor cruciale.
Apelul european adresat lui Trump conține și mesajul că Statele Unite trebuie să continue să susțină Ucraina, atât militar, cât și economic. De asemenea, s-a avertizat că o pace grăbită, fără garanții pentru securitatea Ucrainei, ar îngheța conflictul doar temporar.
Întâlnirea din Alaska este considerată un test important pentru relațiile viitoare dintre SUA, Rusia și Europa. Momentul declarațiilor lui Rutte subliniază că războiul Rusiei în Ucraina intră într-o nouă fază diplomatică. În timp ce lupta continuă pe câmpul de luptă, în cadrul întâlnirilor internaționale se caută o soluție politică — cu riscul ca aceasta să fie mai puțin favorabilă pentru Ucraina decât se spera.