Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a constatat într-un raport despre abatoarele de porci că aproape toate cazurile de suferință animală se datorează deficiențelor personalului. Raportul identifică în total 30 de situații frecvente în procesul de sacrificare, de la sosirea și descărcarea porcilor până la zdrobirea și uciderea acestora.
La fel ca în cazul unui aviz similar anterior privind păsările de curte, majoritatea amenințărilor la adresa bunăstării animalelor – 29 din cele 30 de situații descrise – au fost cauzate de deficiențe ale personalului, precum lipsa de instruire sau oboseala. Cazurile descrise de suferință animală includ, printre altele, stresul termic, setea, foamea prelungită și dificultățile de respirație.
Raportul pune un accent deosebit pe lipsa de abilități sau pe instruirea insuficientă a personalului. Problemele de bunăstare animală nu sunt atribuite locurilor de muncă propriu-zise, echipamentelor sau modului de operare a unităților. Facilitățile prost construite s-au dovedit a fi un factor suplimentar în apariția pericolelor, dar nu cauza principală. „Chiar și într-un abator bine proiectat și echipat, instruirea personalului este o măsură preventivă importantă pentru a preveni suferința animalelor”, se arată în raport.
Raportul privind bunăstarea animalelor face parte din noua politică europeană privind durabilitatea, Pactul Verde. În acest cadru, politica alimentară, strategia Farm to Fork, joacă un rol central. Ca parte a acestui proces de reevaluare, Comisia Europeană revizuiește în prezent toate prevederile actuale referitoare la bunăstarea animalelor. Într-o întâlnire avută la începutul acestei săptămâni, comisarul UE pentru sănătate și siguranța alimentară, Stella Kyriakides, a declarat că este necesară o „reformă serioasă a legislației privind bunăstarea animalelor”. Aceasta este planificată pentru anul 2023.
Până acum, bunăstarea animalelor a fost în primul rând o temă pentru Comisia pentru Agricultură. Însă, dintr-un alt studiu al UE, publicat tot săptămâna aceasta, reiese că sectorul agricol AGRI din UE va avea mult mai puține competențe în această privință în viitor. Studiul descrie ce departamente ale UE vor fi responsabile de diferite componente ale Pactului Verde și sub ce direcții generale (DG) vor cădea acestea.
În doar nouă din cele 27 de schimbări prevăzute în cadrul consilierii birocratice și procesului decizional politic, DG-AGRI va juca în continuare un rol principal. În majoritatea celorlalte cazuri, responsabilitatea va reveni departamentelor pentru Mediu, Siguranță Alimentară, Durabilitate, Condiții de Muncă sau Dezvoltare Regională. În cadrul Pactului Verde, Agricultura devine doar unul dintre numeroasele componente.
Un „război al puterii și influenței” de același tip are loc acum și între diferitele comisii specializate din Parlamentul European. Și acolo, în ultimul an, s-a ridicat întrebarea cine va deține controlul asupra anumitor domenii. Săptămâna trecută, a fost făcută publică o scrisoare către presă a lui Pascal Canfin, președintele francez al Comisiei pentru Mediu ENVI. În această scrisoare, comisia pentru mediu a anunțat încetarea colaborării informale care fusese stabilită anul trecut între cele două comisii în pregătirea strategiei F2F.
Discuțiile dintre cele două comisii privind revizuirea Politicii Agricole Comune (PAC) au fost aparent mult mai dificile. Decizia de a retrage raportorii umbră ENVI din discuții a fost luată în urmă cu două săptămâni. Liderii politici ai comisiei consideră că prăpastia dintre colegii lor din AGRI este de netrecut. Membrii Comisiei AGRI au reacționat, se pare, cu dezamăgire, dar nu au oferit încă niciun răspuns oficial.
Este posibil ca acest subiect să fie abordat luni, la reuniunea lunară a Comisiei AGRI. Este planificată o discuție cu comisarul pentru Mediu Sinkevicius. Schimbul de opinii cu comisarul pentru Mediu, Ocean și Pescuit va viza biodiversitatea pe terenurile agricole.